Distrugerea barajului Kahovka a făcut o „haldă de gunoi și un cimitir de animale” din Marea Neagră. Nu există date privind poluarea în zona Bulgariei, României și R. Moldova

Inundațiile se retrag în urma prăbușirii barajului Kahovka, dar resturile spălate de-a lungul râului Nipru transformă coasta Mării Negre din Odesa într-o „haldă de gunoi și cimitir de animale”, potrivit autorităților ucrainene, informează ziare.com.

„O mulțime de mine, muniție și alte obiecte explozive sunt transportate în mare și aruncate pe țărm”, a declarat Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei pe site-ul său în weekend, adăugând că polițiștii de frontieră au observat o „ciumă a peștelui” în zona.

„Râul Nipru se varsă în Marea Neagră, având multe semne ale devastării provocate de ruși”, a spus ministerul.

Nu există date care să indice o creștere a poluării litoralului Mării Negre, nici în Bulgaria, nici în România, în urma distrugerii barajului Kahovka de pe râul Nipru din Ucraina, a anunțat serviciul de presă al guvernului bulgar la câteva zile după spargerea barajului.

Potrivit executivului de la Sofia, citat de Sofia Globe, nivelul normal al poluării a fost demonstrat de datele din monitorizarea îmbunătățită ordonată pe 8 iunie de ministrul Mediului, Julian Popov, ca răspuns la distrugerea barajului Kahovka. Nu există date privind poluarea nici în vecinătatea României și a Moldovei, se arată în comunicatul oficial al guvernului bulgar, care mai precizează că ministerul mediului de la Sofia a solicitat informații și date oficiale cu privire la starea componentelor de mediu pe teritoriul acelor două țări. Monitorizarea urmărește impactul potențial al apelor de-a lungul cursului râului Nipru asupra Mării Negre.

Până în prezent, nu s-au găsit excese în niciunul dintre indicatorii studiați – produse petroliere, metale și radionuclizii cesiu-37 și tritiu. În Ucraina în schimb, în regiunea Odesa, apele Mării Negre au fost contaminate. „Ministerul Turismului confirmă că toate plajele bulgare de la Marea Neagră sunt curate și sigure pentru turiști”, se arată în comunicatul executivului bulgar.

„Consecințele ecocidului sunt teribile”, a adăugat acesta.

O analiză Associated Press publicată duminică arată că distrugerea barajului Kahovka din Ucraina este un dezastru de mediu, care evoluează rapid într-o catastrofă ecologică pe termen lung.

Aceasta afectează apa potabilă, surse de hrană și ecosistemele care ajung în Marea Neagră, potrivit AP.

De la distrugerea barajului, marți, apele au transportat 150 de tone de ulei de mașină în Marea Neagră.

„Acest ulei va ajunge în Marea Neagră, firește sunt 3 ecosisteme deltaice în aval de această pierdere de ulei și ele vor prelua mare parte, dar ele vor ajunge și în Marea Neagră, substanțe toxice, substanțe rezultate parțial din degradarea doar parțială acestora. Toate vietățile ce trăiesc în nordul Mării Negre, NV Mării Negre ar putea să fie afectate, în principal este o zonă deltaică”, a declarat la digi24.ro Adrian Bîlbă, doctor în științe și membru al organizației EcoDobrogea.

Salvarea ar putea să vină de la poziționarea deltei de pe Nipru. Practic, această deltă poate acționa ca un filtru împotriva substanțelor poluante, spun biologii. Partea negativă este că zona respectivă a Niprului va fi serios afectată. Dar, în funcție de direcția vântului acești poluanțiar putea ajunge și pe țărurile Mării Negre din Turcia.

În plus, el spune că un aflux mare de apă dulce va ajunge în mare. Prin urmare, salinitatea va scădea. „În ceea ce priveşte riscurile pentru Marea Neagră, există un risc hidric la un moment dat, în următoarele săptămâni, printr-un aflux foarte mare de apă dulce, care va scădea foarte mult salinitatea şi pe fondul încălzirii – Marea Neagră acum este mai caldă decât de obicei, sunt 20-21 de grade ceea ce la început de iunie nu prea era atât de cald”, a transmis biologul marin.

”Dacă e să vorbim despre ecosisteme, din cele trei rezervații naturale din Ucraina, una lângă Dunăre, în preajma României, alta – în Carpați, la fel, aproape de România, cea de-a treia, care se află aici, a fost distrusă. Restabilirea acesteia în varianta inițială nu va fi posibilă niciodată. (…) În acest moment, un pericol direct pentru România nu există, deoarece distanța este mare, adică mai mult de 300 de kilometri” a mai declarat Viaceslav Potapenko, directorul Institutului de Economie Verde din Ucraina și reprezentant al Institutului Național de Cercetări Strategice de la Kiev, citat de mass-media de la București.

Prăbușirea barajului din sudul Ucrainei pe 6 iunie este unul dintre cele mai mari dezastre industriale și ecologice din Europa de zeci de ani. Catastrofa a distrus sate întregi, a inundat terenuri agricole, a lipsit zeci de mii de oameni de energie și apă curată și a provocat daune masive mediului.

Un total de 2.699 de persoane, inclusiv 178 de copii, au fost evacuate din așezările inundate din regiunea Herson, a declarat sâmbătă șeful ucrainean al administrației militare regionale, Oleksandr Prokudin, într-o postare Telegram.

Vadim Krasnoselski: „în unele sectoare situația este pur și simplu catastrofală”

Peste 4 mii de angajați ai marilor întreprinderi industriale au rămas fără loc de muncă, în ianuarie „exportul” regiunii a scăzut cu 60%, iar volumul producției la începutul anului 2025 s-a redus aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, transmite IPN.

Liderul autoproclamatei republici, Vadim Krasnoselski, a declarat că în unele sectoare „situația este pur și simplu catastrofală”: construcția de mașini și prelucrarea metalelor – minus 65%, industria ușoară – scădere de 73,5%, metalurgia feroasă – reducerea indicatorilor cu 87%, industria chimică – cu 91%.

Exportul regiunii (fără a lua în calcul resursele energetice) în ianuarie 2025 este cu 37,6% mai mic decât în 2024.

Importurile au scăzut cu 24%, iar reducerea exporturilor se observă practic în toate direcțiile: producere chimică (91,3%), producție de textile (83%), metale (82,5%), îmbrăcăminte (48,8%), produse alimentare (40,1%), încălțăminte (34,15%).

Pierderile bugetului autoproclamatei republici din plățile vamale au fost cu 9 milioane de ruble mai mari decât volumul prognozat.

În februarie, în urma activității din ianuarie, veniturile la bugetul regiunii vor scădea aproximativ cu 40%.

„Iată așa o matematică post-criză avem”, a concluzionat Krasnoselski.

Reacția Marinei Tauber, după ce s-a spus că ar fi fugit din Moldova

Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta subliniază că plecările sale din țară sunt legale și susține că răspunde punctual la toate citațiile procurorilor. De asemenea, Tauber insistă că este nevinovată și că „în curând, din dosarele fabricate nu va mai rămâne nicio urmă”.

„Voi face claritate: eu sunt bine. Nu am fugit nicăieri. Este deja de-a dreptul ridicol: de fiecare dată când plec undeva, strigă: „a fugit!”, iar când mă întorc, tac mâlc. La fel ca și în alte cazuri, mă voi întoarce acasă și, ca de obicei, propagandiștii vor tăcea. Am dreptul constituțional la viața privată, la îngrijirea sănătății mele, la deplasări în scop de serviciu sau personale în afara țării. Și nu am restricții de circulație. La toate citațiile procurorilor și altor organe am fost punctuală și corectă, la toate ședințele de judecată la care eram obligată să fiu, am fost prezentă și voi fi prezentă”, a declarat Marina Tauber.„Mai mult, insist în continuare asupra nevinovăției mele, nevinovăției lui Ilan Mironovici Șor și a colegilor mei”, a adăugat deputata.

Proteste violente în Bulgaria. Susținătorii unui partid ultranaționalist au dat foc Reprezentanței UE din Sofia

Mii de susținători ai partidului ultranaționalist Renașterea (Vazrajdane) din Bulgaria au protestat față de intenția guvernului de a trece la moneda euro de la începutul anului viitor. Manifestația a devenit violentă, mai mulți oameni luând cu asalt sediul reprezentanței UE din Sofia, unde au incendiat intrarea, relatează Reuters.

Susținătorii partidului eurosceptic și rusofil au aruncat cu vopsea roșie, petarde și cocktailuri Molotov în clădirea misiunii UE la Sofia, dând foc ușii de la intrare înainte ca poliția să-i îndepărteze.

În jur de zece polițiști au fost răniți ușor, iar șase persoane au fost reținute, a anunțat poliția bulgară.

Guvernul a condamnat atacul asupra clădirii și a transmis că astfel de acțiuni „sunt inacceptabile și contravin principiilor statului de drept”.

Protestul a început în față băncii centrale bulgare, unde manifestanții au incendiat efigiile președintei Băncii Centrale Europene Christine Lagarde și ale altor oficiali. Unii purtau steaguri ale Bulgariei, Uniunii Sovietice și fostei RDG, în timp ce alții aveau pancarte pe care scria „Nu vrem euro”.

„Nu vrem ca independența financiară a Bulgariei să fie distrusă, vrem să păstrăm leva bulgărească. Suntem aici să apărăm libertatea noastră”, a declarat presei Kostadin Kostadinov, președintele partidului Vazrajdane.

Bulgaria, plan pentru aderarea la euro Noul guvern al Bulgariei, care a fost instalat luna trecută și este al șaptelea din ultimii patru ani, a reafirmat angajamentul țării de a intra în zona euro în 2026.

Premierul Rosen Jeliazkov a stabilit pentru 2025 un nivel al deficitului de 3%, deschizând astfel calea introducerii euro de la 1 ianuarie 2026. Totuși, Bulgaria trebuie să atingă această țintă înainte ca accederea sa în zona euro să fie luată în considerare, subliniază Reuters.

Bulgarii sunt împărțiți în ce privește introducerea euro, mulți fiind îngrijorați că ar putea provoca creșteri de prețuri, așa cum s-a întâmplat în Croația în 2023.

Partidul bulgar Renaștere, care a acuzat banca centrală și agenția națională de statistică că „au fabricat date” care să permită introducerea euro, a cerut o dezbatere publică largă asupra efectelor economice ale adoptării monedei europene.

Economiștii spun că Bulgaria, cea mai săracă țară a UE în care cursul levei a fost multă vreme legat de cel al euro, va atrage mai multe investiții străine, dacă adoptă moneda unică.

Jennifer Aniston, abdomen cu pătrățele la 54 de ani. Imaginile care fac furori pe internet
Articolul anterior
Ce au pățit Smiley și Gina Pistol în luna de miere
Articolul următor
Close menu