Ce salarii au preoții în România și Republica Moldova. Arhiepiscopii câștigă cât un ministru

20/06/2023

News

Odată cu mărirea salariilor profesorilor, cresc și salariilor preoților din România. Clericii sunt beneficiarii indirecți ai salariilor mărite obținute de profesorii după grevă. Salariile preoților sunt calculate pe baza salariilor profesorilor, transmite antena3.ro.

În acest moment, legea personalului clerical prevede că salariile preoților pornesc de la puțin peste 1.100 de lei românești (220 euro) și ajung la peste 3.000 de lei (600 euro), în funcție de pregătirea și vechimea preoților. În ceea ce privesc funcțiile de șefi ai bisericii, aceștia sunt asimilați funcțiilor de demnitate publică. Astfel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române câștigă cât președintele camerei deputaților sau cât președintele senatului, adică peste 23.000 de lei brut (4.600 euro). Arhiepiscopii câștigă cât un ministru, mai exact 22.000 de lei brut (echivalentul a 4.400 euro).

Pe de altă parte, o bună parte din preoţii ortodocşi din Republica Moldova sunt angajaţi fără contract, chiar dacă oficierea serviciilor religioase este meseria lor de bază, iar biserica – locul permanent de muncă. Deoarece nu contribuie la bugetul asigurărilor sociale, ajunşi la bătrâneţe, nu au pensie sau au o pensie minimă. Conform unei tradiții perpetuate în Biserica Ortodoxă, preotul în vârstă ajunge în grija celui nou-venit, care ar trebui să-i facă parte din donaţiile adunate de biserică, scrie moldova.europalibera.org.

În foarte multe țări, cum se întâmplă de pildă în Statele Unite, cultele religioase nu plătesc impozite sau ajung să le evite prin manevre superficial umanitare. Asta a fost portița legală prin care s-a strecurat acea sectă fantasmagorică și nocivă, Scientologia, care în SUA a primit statutul de religie recunoscută, motiv pentru care a ajuns să-și spună Biserica de Scientologie și să nu plătească taxe și impozite.

Exemplul Greciei, unde ortodoxia este înscrisă în Constituție

În Grecia, biserica ortodoxă, cu uriașele ei proprietăți de terenuri și clădiri, este scutită de impozite. Grecia este țara în care biserica poate încheia afaceri cu armata, făcând schimburi de terenuri și revânzându-le și neplătind un sfanț sub formă de taxe. În afară de biserica ortodoxă, doar cluburile de fotbal amator și armatorii navali mai sunt în Grecia scutiți de impozite.

În Grecia, spre deosebire de România sau Moldova, ortodoxia e înscrisă în Constituție. Chiar și așa, biserica ortodoxă greacă ar trebui teoretic să plătească taxe și impozite, cel puțin pe unele terenuri și bunuri imobiliare, doar că veniturile bisericii plutesc, ca și în România, într-o ceață totală, fără contabilitate reală, iar în privința terenurilor posedate nu există un cadastru fiabil.

Situația le convine atât politicienilor, cât și autorităților religioase, deoarece nimeni nu vrea să-și urce biserica în spate. Constituția greacă e scrisă „în numele Sfintei Treimi”, iar biserica este al doilea proprietar de terenuri din Grecia, după stat, cu o suprafață estimată la peste 130 mii de hectare. Biserica dispune chiar de un membru în comitetul director al Băncii Naționale, în persoana episcopului de Ioannina.

În Grecia, ortodoxia este înscrisă în constituție ca „religie predominantă” (επικρατούσα θρησκεία), iar constituția însăși începe cu formula: „În numele Sfintei Treimi”. În primul paragraf al aceluiași articol, Constituția reglementează relațiile ecleziastice dintre „Biserica Ortodoxă Greacă, condusă de Domnul nostru Iisus Hristos” și „Marea Biserică din Constantinopol”, în vreme ce al treilea paragraf al aceluiași articol interzice traducerea Bibliei fără aprobarea Bisericii Ortodoxe.

Pe deasupra, salariile și pensiile clericilor ortodocși sunt plătite de stat la rate comparabile cu cele ale profesorilor. Toți elevii greci din școlile primare și gimnaziale din Grecia urmează o instruire creștin-ortodoxă, deși există un sistem de scutiri pentru elevii care nu doresc să frecventeze cursul de religie, atâta timp cât scutirea este solicitată de ambii părinți. Apoi, abia sub presiunea Uniunii Europene, Atena a fost nevoită să renunțe la menționarea obligatorie a religiei pe cărțile de identitate.

Citiți continuarea AICI!

Boxerul ucrainean Volodimir Mandziuk a murit pe front

Pugilistul Volodimir Mandziuk, maestru al sportului şi membru al Forţelor Armate Ucrainene, a murit pe front. Federaţia Ucraineană de Box făcut anunţul în social media, potrivit Ukrinform, scrie News.ro.

„Volodimir Mandziuk, cu indicativul Vokha, se întoarce acasă la Ternopil „pe un scut”. Un maestru al sportului în box, un cursant al clubului Ring, un multiplu campion şi medaliat la turnee naţionale şi internaţionale, şi un campion al Ucrainei printre studenţi. Un luptător în ring, un războinic neînfricat pe câmpul de luptă”, se arată în mesajul federaţiei ucrainene.

Federaţia menţionează că Volodimir a fost „un om adevărat – onest, de încredere şi sincer”. „Iubea viaţa, avea aspiraţii mari, obiective înalte şi realizări semnificative. A fost respectat de prietenii săi, apreciat de camarazii săi şi a servit drept model de tărie de spirit pentru tineri”.

Mandziuk s-a alăturat Forţelor pentru Operaţii Speciale ale Forţelor Armate ale Ucrainei în toamna anului 2024.

Militarul a murit în luptă la 9 aprilie şi va fi înmormântat la Ternopil în 13 aprilie.

Duminica Floriilor//Cel mai important obicei pe care credincioșii trebuie să îl respecte în ziua Intrării Domnului în Ierusalim

Sărbătoarea de Florii este celebrată în fiecare an cu o săptămână înainte de Învierea Domnului. Praznicul marchează Intrarea Mântuitorului în Ierusalim și este considerat momentul de început al Săptămânii Patimilor, scrie digi24.ro

Din Duminica Floriilor încep să se organizeze Deniile, slujbele care amintesc momente din viața lui Hristos, iar credincioșii respectă mai multe obiceiuri și tradiții până în ziua Paștelui.

Sărbătoarea de Florii mai este denumită și Duminica Patimilor, a Floriilor sau Duminica Patimilor Domnului. Este sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox și zi cu delegare la pește.

Obiceiuri și tradiții de Florii

Crenguțele de salcie sfințite în ziua de Florii Multe dintre obiceiurile sărbătorii de Florii sunt asociate cu ramurile de salcie, care înlocuiesc crenguțele de finic și măslin cu care Iisus Hristos a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim.

Credincioșii duc la biserică crenguțe de salcie pentru a fi sfințite de preot la sfânta Liturghie și, ulterior, le duc și le păstrează în locuințe pentru sporul casei. Ramurile de salcie se pun la icoane, la intrarea în casă sau la adăposturile animalelor pentru ca acestea să fie ferite de boli.

Zi cu dezlegare la pește

Duminica Floriilor este una dintre puținele zile din postul Mare în care este dezlegare la pește.

Potrivit obiceiurilor, peștele nu trebuie să lipsească de pe masa de sărbătoare.

De Florii se sărbătoresc toți cei care poartă nume de floare

Ziua de Florii este dedicată și persoanelor care își serbează onomastica, deoarece poartă nume de floare.

Potrivit tradiției, sărbătoriților li se oferă flori ori alte cadouri simbolice.

Credincioșii se spovedesc și se împărtățesc înainte de Săptămâna Mare

Mulți credincioși aleg să se spovedească înainte de Paște, imediat după slujba de Florii. Potrivit tradițiilor strămoșești, persoanele care aleg să se împărtășească în această zi au șanse mari să li se îndeplinească dorințele în scurt timp.

„Încă din ziua de Florii, cu toții simțim că cele șașe săpătămâni de post se termină și urmează o săptămână specială, o perioadă de postire mai aspră. Imediat după duminca Floriilor începe săptămâna Sfintelor Pătimiri, iar de acum mulți oameni aleg să țină post negru, dar și să participe la slujbe de spovedire.”, a declarat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.

Încep Deniile din Săptămâna Mare

„Deniile încep să se săvârșească în toate bisericile din țară începând cu duminica Floriile. De acum și până în Vinerea Mare, oamenii sunt invitați să participe la slujbele speciale denumite Denii. Acestea sunt citiri sfinte care au rolul de a aminti momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea în Ierusalim și până la Învierea Sa.”, a mai declarat părintele Cazacu.

Ce este interzis să faci în ziua de Florii

De Florii, femeile nu au voie să coase ori să spele haine. În această zi nu sunt recomandate muncile grele în gospodărie.

Ziua în care se prăznuiește Intrarea Domnului în Ierusalim mai este denumită, în popor, și „Nunta Urzicilor”. Potrivit scrierilor vechi, din această zi înfloresc urzicile și nu mai sunt bune pentru consum.

De Florii nu se plantează copaci. Conform superstițiilor, pomii plantați în ziua de Florii nu vor înflori niciodată.

În Duminica Floriilor nu se consumă carne. Praznicul Întâmpinării Mântuitorului în Ierusalim este în postul Paștelui, iar credincioșii nu au voie să consume carne ori alimente de dulce.

„Duminica Floriilor este o zi în care ar trebui să ne debarasăm de grijle lumești și de tensiunile vremii și să punem mai mult preț pe liniște și pace. Este bine să facem fapte bune pentru noi, dar și pentru alții. Să facem milostenie și să ne împăcăm cu cei cu care, poate, am mai avut conflicte. În aceste zile, să ridicăm ochii spre Cer cu multă nădejde de mântuire.”, a mai precizat Părintele Gabriel Cazacu.

Ce tradiții sunt mâine, de Florii

Sărbătoarea de Florii (Duminica Floriilor) este una dintre cele mai importante sărbători creștine ortodoxe și marchează intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, cu o săptămână înainte de Paște. Este o zi plină de tradiții și obiceiuri frumoase. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:

1. Sfințirea ramurilor de salcie

Credincioșii aduc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfințite de preot în timpul slujbei.
Aceste ramuri simbolizează ramurile de finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim.
După slujbă, oamenii duc salcia acasă și o pun la icoane. Se crede că aduce protecție și sănătate întregii familii.

2. Dezlegare la pește

Deși este Postul Mare, în Duminica Floriilor se face dezlegare la pește, adică este voie să se consume pește, vin și ulei.
Este una dintre cele două dezlegări importante din Postul Paștelui (cealaltă fiind de Buna Vestire).

3. Participarea la slujba de Florii

În această zi, bisericile sunt pline, iar slujba este una deosebit de frumoasă, cu cântări speciale.
Se citește despre Intrarea Domnului în Ierusalim, când mulțimea l-a întâmpinat cu „Osana!”.

4. Sărbătoarea celor care poartă nume de flori

Este și zi de onomastică pentru cei care poartă nume de flori: Florin, Florina, Violeta, Lăcrămioara, Crina, Narcis, etc.
Oamenii își urează „La mulți ani!” și își oferă flori sau cadouri simbolice.

5. Credințe și superstiții populare

Se spune că salcia sfințită trebuie păstrată tot anul – se pune la grindă, în grădină, la colțul casei sau în pomi fructiferi.
Fetele nemăritate pun o crenguță de salcie sub pernă, ca să-și viseze ursitul.
Se crede că dacă înfloresc pomii de Florii, anul va fi unul roditor.
Oamenii se „urează” simbolic cu ramuri de salcie – se ating ușor pe spate și spun „să fii sănătos ca salcia, sprinten ca peștele și iute ca săgeata!”.