În timp ce în întreaga lume se înregistrează temperaturi record, schimbările meteorologice riscă să zguduie munca așa cum o știm. La începutul acestei luni, Organizația Meteorologică Mondială a înregistrat cea mai călduroasă săptămână din toate timpurile. Temperaturile caniculare nu s-au atenuat, deoarece valurile de căldură continuă în Europa, America de Nord, Asia, Africa de Nord și nu numai, arată un reportaj BBC, citat de G4Media, despre cum ne vor afecta temperaturile extreme joburile.
„Ceea ce înainte era un val de căldură de una-două zile este acum de trei-cinci zile. Oamenii care pot face față unei zile sau două de căldură excesivă vor avea mult mai multe probleme cu durate mai lungi”, explică John P Abraham, profesor de științe la Școala de Inginerie a Universității St Thomas, SUA.
Pe măsură ce oamenii de știință prevăd că schimbările climatice în curs de desfășurare vor continua să crească temperaturile și să normalizeze valurile de căldură, modul în care trăiesc oamenii se schimbă. La fel și modul în care oamenii lucrează. Lucrătorii trebuie să știe ce s-ar putea întâmpla cu ei, iar companiile trebuie să se ridice la înălțimea situației pentru a-i proteja.
Munca în interior și în exterior
Schimbările de la locul de muncă vor fi, în general, împărțite în două categorii, spun experții.
Prima este cea a mediilor în aer liber și a mediilor în care angajații nu pot fi răcoriți – cum ar fi agricultura sau producția – în care temperaturile ridicate nu pot fi controlate. În 2022, un măturător de stradă din Madrid a murit din cauza unui atac de cord după ce a lucrat la temperaturi extreme. În consecință, academicienii spun că unele dintre cele mai mari schimbări vor avea loc probabil în aceste tipuri de medii de lucru, pentru a proteja lucrătorii.
„Munca în aer liber pe căldură va necesita ture mai scurte, cu mai multe pauze și mai multe ore de lucru pe timp de noapte”, spune Abraham.
Cu toate acestea, chiar dacă este probabil ca acest grup de lucrători să-și vadă orele de lucru schimbate spre seara mai târziu, această abordare nu este o soluție pentru toți și prezintă în continuare riscuri.
„Dacă lucrătorii stau în căldură ziua la serviciu, dar temperaturile nocturne sunt suficient de ridicate pentru ca organismul lor să nu se poată răci, le va fi mult mai greu a doua zi”, explică el. Alte aspecte legate de siguranță, cum ar fi vizibilitatea în timpul nopții, ar putea pune probleme, de asemenea.
Pentru lucrătorii din mediile în care temperatura nu este controlată, Abraham crede că centrele de răcire cu aer condiționat vor deveni mai frecvente, iar angajatorii vor trebui să prevadă pauze pentru ca lucrătorii să își reducă temperatura corpului suficient de mult pentru a putea lucra din nou.
Angajații care lucrează în spații închise sau în medii în care temperatura poate fi scăzută cu, spre exemplu, aer condiționat, pot fi comparativ mai în siguranță în ceea ce privește expunerea la temperaturi extreme, dar ar trebui să se aștepte, de asemenea, la schimbări ale rutinelor lor de lucru.
„Modalitățile de lucru contemporane, cum ar fi munca la distanță, munca hibridă, săptămânile de patru zile… și șase ore de lucru pe zi în zilele de lucru dintr-o săptămână în loc de 8 ore, se dovedesc a fi utile în situații de caniculă”, spune Mansoor Soomro, lector superior în domeniul sustenabilității și afacerilor internaționale, leadership, management și resurse umane la Teesside University International Business School, Marea Britanie.
„Acest lucru reduce deplasările care pot consuma și mai mult energia angajaților. De asemenea, angajații se pot simți mai confortabil în căldură acasă, datorită faptului că se îmbracă în mod informal.”
În ambele medii, unii lucrători își schimbă deja programul pentru a începe mai devreme și a termina înainte ca temperaturile să atingă punctul culminant la amiază – un lucru pe care Soomro prezice că probabil îl vom vedea din ce în ce mai des.
Rolul angajatorilor
Angajatorii pot introduce, de asemenea, noi măsuri pentru lucrători.
Soomro spune că unii angajatori efectuează evaluări periodice ale riscului de căldură pentru a identifica unele dintre grupurile cele mai vulnerabile la temperaturile ridicate, inclusiv forța de muncă îmbătrânită, persoanele însărcinate și angajații cu dizabilități.
„Acestor persoane li se pot acorda apoi indemnizații și pârghii suplimentare atunci când au nevoie”, spune el. El se așteaptă ca tot mai mulți angajatori să înceapă să efectueze aceste verificări pe măsură ce persistă căldura extremă.
În mod similar, el prezice că firmele vor implementa din ce în ce mai mult inițiative specifice de sănătate și bunăstare legate de căldură. Acestea pot include ateliere de formare privind gestionarea stresului provocat de căldură sau planuri de fitness și nutriție pentru a ajuta lucrătorii să se adapteze la schimbările climatice.
Investițiile în infrastructură vor fi, de asemenea, esențiale. „Companiile investesc în crearea unor medii de lucru rezistente la căldură, ceea ce include o infrastructură durabilă a clădirilor cu un sistem de climatizare mai bun”, spune Soomro.
„Disconfortul legat de căldură afectează negativ performanța și productivitatea la locul de muncă”, spune Soomro. În mod similar, companiile doresc să evite pe cât posibil consecințele condițiilor de sănătate legate de căldură.
„În cazul angajaților, aceștia suferă fiind bolnavi, pierd zile de muncă și salariu, iar viața lor de familie poate fi afectată. Pentru angajatori, aceștia suferă consecințele tratamentului medical, pierderea productivității și litigiile juridice.”
Deși sarcina de a proteja lucrătorii revine unor companii, Abraham și Soomro sunt de acord că legislația trebuie să joace un rol – și rapid.
Vestea bună este că unele guverne pun deja în aplicare legi care să abordeze problema muncii în epoca creșterii temperaturilor. În urma celei mai călduroase luni aprilie înregistrate vreodată în această țară, Spania a anunțat noi legi atât pentru proprietarii de întreprinderi, cât și pentru lucrători.
Pe lângă sprijinul financiar pentru companiile afectate de secetă, noua legislație prevede că, atunci când condițiile meteorologice ating culoarea portocalie (risc semnificativ) sau roșie (risc extrem), angajatorii vor fi obligați să adapteze condițiile de lucru, inclusiv reducerea sau modificarea orelor din programul de lucru.
În ciuda urgenței, unele cercetări indică faptul că majoritatea țărilor sunt însă foarte puțin pregătite să reacționeze rapid.
Un raport din iulie 2023 al Universității din Oxford a evidențiat o „creștere fără precedent a cererii de răcire”. Cercetările lor au indicat că se preconizează că energia necesară pentru răcire până în 2050 va fi echivalentă cu capacitatea electrică combinată a Statelor Unite, a Uniunii Europene și a Japoniei în 2016. Cercetarea arată, de asemenea, că locațiile neobișnuite cu vremea extrem de caldă au fost cele mai nepregătite cu analiza – printre cele mai afectate țări se numără Irlanda, Regatul Unit și Finlanda.
Schimbările climatice – și viitorul ulterior al muncii – sunt incerte, dar experții spun că încălzirea vremii va zgudui fără îndoială munca așa cum o știm.
