Creştinii ortodocşi de stil vechi îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Ilie. Marele Proroc este considerat ca unul dintre cei mai importanţi profeţi care a trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos.
Din Vechiul Testament aflăm că, prin rugăciune, Sfântul Ilie a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă. La curtea regelui Ahab, prorocul a vestit că Dumnezeu va pedepsi poporul cu secetă, dacă nu se va lepăda de credinţa în zeul Baal. Şi pentru că regele, dar şi oamenii, au nesocotit cele vestite de Ilie, nu a mai plouat timp de trei ani şi jumătate.
Spre sfârşitul anilor de secetă, oamenii au fost salvaţi pentru cunoașterea adevăratului Dumnezeu. Potrivit tradiţiei, în această zi, nu se munceşte nici prin casă, nici în câmp.
Sfântul Ilie este cinstit de creștini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani și jumătate de secetă, dar și ca divinitate populară a Soarelui și a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.
În această zi, enoriașii merg la biserică, iar conform tradiției se sfințesc fructele și legumele, care ulterior se mănâncă cu miere și castraveți. Potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se mănâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Sfântul Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”.
Potrivit tradiţiei, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culeg plante de leac, în special busuioc, se pun la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în țara noastră, peste 9300 de persoane poartă numele Ilie, alți aproape șapte mii – Ilia, iar aproape 2700 de moldovence se numesc Ilinca.
