Mulţi prizonieri din centrele de detenţie improvizate din sudul Ucrainei ocupate de Rusia au fost torturaţi şi au fost supuşi la violenţe sexuale, a declarat, miercuri, o echipă de experţi internaţionali într-un rezumat al ultimelor lor constatări.
Echipa Mobile Justice Team, înfiinţată de firma internaţională de drept umanitar Global Rights Compliance, a lucrat cu procurorii ucraineni pentru a documenta crime de război în regiunea Herson de când aceasta a fost recucerită în noiembrie, după mai bine de opt luni sub control rusesc.
Autorităţile ucrainene analizează peste 97.000 de rapoarte privind crime de război şi au depus acuzaţii împotriva a 220 de suspecţi în instanţele naţionale, raportează Reuters, conform News.ro.
Autorii de crime la nivel înalt ar putea fi judecaţi la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga, care a cerut deja arestarea preşedintelui rus Vladimir Putin.
Kremlinul a negat în mod constant acuzaţiile de crime de război comise în Ucraina de către forţele care au luat parte la o „operaţiune militară specială” despre care spune că a fost lansată pentru a „deznazifica” vecinul său şi a proteja Rusia.
Cel mai recent raport al Mobile Justice Team, finanţat de Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Statele Unite, a analizat 320 de cazuri şi mărturii ale martorilor din 35 de locaţii din regiunea Herson.
Dintre relatările victimelor analizate, „43% au menţionat în mod explicit practici de tortură în centrele de detenţie, citând violenţa sexuală ca fiind o tactică comună impusă asupra lor de către gardienii ruşi”, se arată într-un comunicat.
În iunie, procurorii ucraineni au deschis primul dosar privind presupusa deportare a zeci de orfani din Herson, acuzând un politician rus şi doi presupuşi colaboratori ucraineni de crime de război.
Aceştia nu au oferit niciun comentariu imediat cu privire la cele mai recente constatări privind tortura.
Tortură şi bătăi
Reuters a raportat în ianuarie despre amploarea presupusei torturi din Herson.
Autorităţile ucrainene au declarat atunci că aproximativ 200 de persoane ar fi fost deţinute ilegal. Supravieţuitorii au povestit pentru Reuters despre tactici, inclusiv şocuri electrice şi sufocare.
La vremea respectivă, Kremlinul şi Ministerul rus al Apărării nu au răspuns la întrebările Reuters, inclusiv cu privire la presupusele torturi şi detenţii ilegale.
„Adevărata amploare a crimelor de război ale Rusiei rămâne necunoscută”, a declarat Anna Mykytenko, consilier juridic principal la Global Rights Compliance, cu privire la cele mai recente constatări privind tortura.
„Dar ceea ce putem spune cu certitudine este că consecinţele psihologice ale acestor crime crude asupra poporului ucrainean vor fi întipărite în mintea lor pentru anii care vor urma”, a declarat ea.
Cel puţin 36 de victime intervievate de procurori au menţionat utilizarea electrocutării în timpul interogatoriilor, adesea electrocutări genitale, precum şi ameninţări de mutilare genitală.
O victimă a fost forţată să asiste la violul unui alt deţinut, se arată în raport.
Potrivit raportului, cei mai susceptibili de a fi supuşi torturii au fost militarii, dar şi forţele de ordine, voluntarii, activiştii, liderii comunităţii, lucrătorii medicali şi profesorii.
Conform raportului, tehnicile de tortură cel mai frecvent utilizate au fost sufocarea, waterboarding, bătăile severe şi ameninţările cu violul.
În ansamblu, dovezile din centrele de detenţie eliberate „sugerează că planul lui Putin de a stinge identitatea ucraineană include o serie de crime care evocă genocidul”, a declarat avocatul britanic Wayne Jordash, care a condus echipa.
Mai multe site-uri oficiale din Moldova au fost atacate de hackeri
Paginile de internet ale mai multor instituții publice din Moldova au fost ținta unor atacuri cibernetice, în ultimele zile. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Deocamdată, oamenii legii nu au anunțat cine este în spatele atacurilor, scrie stiripesurse.md.
Site-urile mai multor instituții publice din Moldova nu funcționau în data de 14 mai. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Executivului.
„Ca ținte ale acestor atacuri cibernetice au fost, inclusiv site-ul televiziunii publice sau, în cazul autorităților publice, vorbim despre paginile web ale instituțiilor naționale: Guvern, ministere. Noi am instituit filtre speciale, care au fost implementate de către echipa de la STISC, astfel încât la accesarea unei platforme, softul verifică nemijlocit dacă persoana dată este un utilizator ordinar sau este o mașinărie care încearcă să acceseze de mai multe ori aceiași platformă, în ideea de a o bloca”, a precizat Vodă.
Vicepremierul Mihai Popșoi declara într-un interviu acordat pe 8 mai pentru BBC că Republica Moldova este o ţintă constantă a atacurilor cibernetice ruseşti asupra infrastructurii – televiziunea publică, poșta și instituțiile guvernamentale fiind vizate constant de hackeri afiliați Rusiei.
Prunele moldovenești au atins câteva recorduri pozitive în 2023
Prunele moldovenești au atins câteva recorduri pozitive în anul 2023. Exportul lor, din totalul producției, a crescut de la 3% în perioada anilor 2000 la 47% în 2023, ceea ce reprezintă circa 70 de mii de tone. Tot în 2023, producția medie de prune a ajuns aproape 8 tone la hectar. Cel mai înalt nivel de până acum. De asemenea, în 2023, exporturile de prune au totalizat 40,8 milioane de dolari. Dublu față de recordul înregistrat în 2021. Tot în 2023, prunele moldovenești s-au vândut cel mai mult pe piața europeană și la cel mai mare preț din toate timpurile. Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, suprafața în rod a plantațiilor de prune în perioada 1996/2000 a fost de 26,5 mii de hectare (ha), dintre care 15 mii ha erau deținute de către întreprinderi agricole, iar 11,5 mii – de către gospodăriile țărănești și populație. Între 2001 și 2005 au fost 21,8 mii ha: 14,2 mii ha erau în posesia gospodăriilor țărănești și a populației, iar 7,6 mii ha – a întreprinderilor agricole. Între 2006/2010, suprafața în rod era de 19,2 mii ha: 13,2 mii ha – gospodăriile țărănești și populația, iar 6 mii ha – întreprinderile agricole. Între 2011/2015 – 17,2 mii ha: 11,8 mii ha – gospodăriile țărănești și populația, iar 5,4 mii ha – întreprinderile agricole. În perioada 2016/2020 suprafața în rod a ajuns 19,5 mii ha, dintre care 11,3 mii ha – gospodăriile țărănești, 6,4 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația. În 2021 – 19,6 mii ha: 10,6 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,2 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația; 2022 – 19,4 mii ha: 10,5 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,1 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația; 2023 – 19 mii ha: 9,9 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,1 mii ha – întreprinderile agricole, iar 2 mii ha – populația.
„Până la destrămarea URSS, fără regiunea separatistă transnistreană, erau circa 30 de mii ha de prune în rod. După prăbușirea URSS, a scăzut până la 19 mii ha. Acum avem o ușoară înviorare, avem plantații noi, care demonstrează performanțe în ceea ce privește productivitatea. În perioada de după destrămarea URSS, circa 70% din toate suprafețele cu prune erau în gestiunea întreprinderilor agricole, apoi a scăzut cu 25%. Acum sunt aproape 30%. În ultimii ani, plantațiile de prune cresc exclusiv din contul întreprinderilor agricole”, a declarat expertul.
Veaceslav Ioniță spune că între 1996/2000, producția de prune a fost de 50,6 mii tone anual, dintre care 49,1 mii tone s-au consumat în țară, iar 1,5 mii tone au mers la export. Între 2001/2005 – 47,8 mii tone a totalizat producția de prune, dintre care: 39,9 mii tone – consum în țară, iar 7,9 mii tone – export; 2006/2010 – 46,2 mii tone: 34,8 mii tone – consum în țară, iar 11,4 mii tone – export; 2011/2015 – 62,6 mii tone: 40,4 mii tone – consum în țară, iar 22,2 mii tone – export; 2016/2020 – 112,2 mii tone: 67,9 mii tone – consum în țară, iar 44,3 mii tone – export; 2021 – 136,1 mii tone: 91,2 mii tone – consum în țară; iar 44,9 mii tone – export; 2022 – 100,2 mii tone: 71,3 mii tone – consum în țară, iar 28,9 mii tone – export; 2023 – 150,3 mii tone: 80,1 mii tone – consum în țară, iar 70,2 mii tone – export. „Exportul de prune moldovenești a crescut de la 3% în perioada 1996/2000 la 47% în 2023. Anul 2023 a fost un an cu recorduri absolut istorice. Niciodată în istoria țării noastre nu a fost o producție de prune de circa 150 de mii de tone”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analizând recolta medie de prune, expertul a menționat că între 1996 și 2000 a fost de 1,9 tone la hectar (t/ha). Între 2001/2005 – de 2,2 t/ha; 2006/2010 – 2,4 t/ha; 2011/2015 – 3,7 t/ha; 2016/2020 – 5,8 t/ha; 2021 – 6,9 t/ha; 2022 – 5,2 t/ha; 2023 – 7,9 t/ha. „Plantațiile de prune au scăzut, dar producția a crescut. Producția la hectar a crescut foarte mult. În 2023 producția medie de prune a ajuns 8 tone la hectar, lucru care se datorează cel mai probabil plantațiilor noi. Livezile noi intensive au dus la ceea că prunele au o recoltă de patru ori mai mare decât acum 25 de ani”, a menționat expertul.
Vorbind despre exportul de prune, economistul a mai menționat că între 1994 și 1995 a totalizat 1,2 milioane de dolari. Între 1996/2000 – 0,3 milioane de dolari; 2001/2005 – 1,6 milioane de dolari; 2006/2010 – 3,6; 2011/2015 – 6,3; 2016/2020 – 15,8; 2021 – 23; 2022 – 15,1; 2023 – 40,8 milioane de dolari. „Creșterea a început după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, care îl cuprinde și pe cel de comerț liber”, a mai menționat economistul.
Analistul economic a afirmat că prețul mediu de export al prunelor moldovenești între 1994 și 1995 a fost de 0,19 dolari per kilogram; 1996/2005 – 0,20 dolari per kilogram; 2006/2010 – 0,32; 2011/2015 – 0,28; 2016/2020 – 0,36; 2021 – 0,51; 2022 – 0,52; iar în 2023 – 0,58. „În 2023, prunele moldovenești s-au vândut la cel mai ridicat preț din toate timpurile”, a afirmat analistul economic.
Cu referire la veniturile obținute din exportul culturilor agricole (media anului 2023), Veaceslav Ioniță a mai afirmat că strugurii au avut un venit de 7000 de dolari la hectar (ha); merele – 6440; prunele – 4580; sâmburoasele – 3940; nucile – 2945; rapița – 1110; floarea soarelui – 965; grâul – 870; soia – 760; orzul – 740; porumbul – 670. „Prunele sunt printre primele trei produse care aduc cele mai mari venituri de pe un hectar, dar și cere mai multe forțe de muncă implicată. Producția intensivă necesită investiții”, a mai afirmat Veaceslav Ioniță.
Referitor la țările unde au fost exportate prunele moldovenești, expertul a subliniat că din 2010 au fost exportate în total în 39 de țări. Dacă până în 2014 a exportat doar 5 țări (Federația Rusă, Belarus, Kazahstan etc.), din 2014, urmare a semnării Acordului de liber schimb cu UE, dar și a embargoului impus de către Federația Rusă, Republica Moldova a ajuns să exporte în 13 țări, în 2019 – în 21 de țări; în 2021 – în 25 de țări; 2023 – în 33 de țări.
„Din 2010 și până în 2013, 99% din exportul de prune era îndreptat către piețele din Comunitatea Statelor Independente (CSI). În 2014, după semnarea Acordului de comerț liber cu UE, 83,7% din exporturile de prune moldovenești mergeau către CSI, iar 14,4% – către UE. În 2015, 60,8% – către CSI, iar 38,9% – către UE. În 2017: 52,3% către UE, iar 47,2 către CSI; 2021: 60,9% – UE; iar 38,3% – CSI; 2022: 74,5% – UE, iar 24,5% – CSI; 2023: 81% – UE, iar 15,1% – CSI. Restul exportului se realizează pe alte piețe decât cele europene și ale CSI. În 2023 a fost un al record al prunelor, cel mai mult a ajuns să fie exportat în UE”, a subliniat expertul.
Despre țările unde au fost exportate prunele moldovenești în 2023, Veaceslav Ioniță a enumerat Germania cu o pondere de 17,7%; România – 17,3%; Polonia – 16,8%; Rusia – 8,4%; Croația – 5,5%; Țările de Jos – 5,2%; Austria – 4,6%; Letonia și Belarus – câte 3,5%; Italia – 3,1%; Cehia – 2,8%; Kazahstan – 2,5%; Marea Britanie – 1,7%; Lituania și Bosnia și Herțegovina – câte 1,3%.
Media pentru ultimii 3 ani, potrivit expertului, arată că prunele moldovenești au fost exportate în România în proporție de 19,5%; Germania – 16,6%; Rusia – 15,9%; Polonia – 13,3%; Austria – 5%; Croația – 4,7%; Belarus – 4,3%; Țările de Jos – 3,6%; Letonia – 3,2%; iar Kazahstan – 2,8%.
Economistul a mai spus că prețul mediu de export al prunelor moldovenești în Germania a fost în 2023 de 0,98 de dolari per kilogram; Austria – 0,88 de dolari per kilogram; Țările de Jos – 0,82; Italia – 0,78; Croația – 0,69; Belarus – 0,65; Letonia – 0,64; Polonia – 0,62; Federația Rusă – 0,50; România – 0,63. „Prețul mediu de export a fost de 0,58 de dolari per kilogram. În Germania, în 2023, am exportat cel mai mult și tot în Germania am vândut cel mai scump”, a constatat economistul.
Veaceslav Ioniță susține că plantațiile de prune au o capacitate de a asigura creșterea veniturilor la hectar de 10 și mai multe ori, creșterea numărului de angajați de minimum de 5-6 ori, dublarea veniturilor populației, dar și posibilități nelimitate de export.
Punctul de trecere a frontierei moldo – ucrainene de la Giurgiulești-Reni, inaugurat după reconstrucție
Pe data de 16 mai, în cadrul reuniunii multilaterale Quint, secretarul de stat al MIDR Mircea Păscăluță, împreună cu omologii săi secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, Irinel Ionel Scrioșteanu și viceministrul Dezvoltării Comunităților, Teritoriilor și Infrastructurii din Ucraina, Serghei Derkach, au anunțat operaționalizarea punctului de control comun Giurgiulești-Reni, după finalizarea lucrărilor de reconstrucție.
Acesta va permite serviciilor de control din Republica Moldova și Ucraina să colaboreze pentru a facilita tranzitul transportului de mărfuri și pasageri. Proiectul este rezultatul eforturilor comune dintre Republica Moldova, Ucraina, România și partenerii din SUA și UE, în contextul întâlnirilor Quint Meeting. Noul punct de trecere a frontierei va fluidiza traficul la vamă atât pentru camioane, cât și pentru autocare, care vor beneficia de o bandă special amenajată. Pasagerii nu vor mai fi obligați să se oprească la punctul de control moldovenesc, deoarece toate procedurile de control vor fi efectuate pe partea ucraineană. Acest lucru va reduce semnificativ timpul de așteptare pentru trecerea frontierei. Secretarul de stat Mircea Păscăluță a subliniat importanța acestui moment în cadrul Quint Meeting-ului: „Astăzi, am marcat un moment important de conexiune între cele trei țări. Angajamentul nostru de a sprijini Ucraina în reconstrucția infrastructurii rămâne puternic. Vrem să permitem transportului să treacă ușor dinspre Ucraina spre UE și viceversa, prin intermediul Republicii Moldova. Am depus la CEF un proiect de cofinanțare pentru drumul de acces către punctul de trecere a frontierei. Acest drum are acum două benzi, iar extinderea lui la patru benzi ar facilita considerabil transportul.”Tot ieri, delegația condusă de Secretarul de stat Păscăluță a vizitat și punctul de trecere a frontierei Giurgiulești-Galați, unde au avut discuții cu secretarul de stat Scrioșteanu și cu oficiali din partea UE și SUA, despre posibilitatea instituirii unui punct de control coordonat la Galați. În acest sens a fost stabilită o agendă comună de lucru. Acesta, împreună cu lărgirea drumului de acces către PTF, ar fi următorul pas în cadrul inițiat, care va deschide o rută și un coridor rapid către portul românesc Galați.
