Gropițele din obraji reprezintă un defect genetic, spun cercetătorii

29/12/2023

Una dintre particularitățile trăsăturilor faciale considerată atractivă este reprezentată de prezența gropițelor din obraji. Acestea devin vizibile când o persoană zâmbește sau râde. Este curios faptul că oamenii de știință văd gropițele din obraji ca pe un defect genetic. Cum este explicată de specialiști prezența lor.

Medicii le explică prezența în felul următor: scurtarea unui anumit mușchi facial. Mai precis, este vorba despre mușchiul numit „bifid zygomaticus”, care creează „gropițele” în momentul în care este flexat. Din acest motiv ele sunt vizibile cu precădere dacă o persoană zâmbește, râde sau când are o expresie facială ce presupune flexarea mușchiului respectiv.

Un medic chirurg plastician a declarat, pentru „Smithsonian Magazine”, că acest mușchi are o diviziune anormală în cazul gropițelor din obraji: „Acest mușchi are o diviziune anormală și se atașează de obraji. Conexiunea fibroasă determină ca o simplă cută să devină mai adâncă când o persoană zâmbește, flexând mușchiul.”

Specialiștii vin cu această precizare: în special bebelușii tind să aibă gropițe în obraji în condițiile în care obrajii sunt mai grăsuți. Treptat, pe măsură ce vor crește, este posibil ca aceste gropițe să se atenueze și chiar să dispară. De asemenea, anumite persoane au gropițe în obraji doar în copilărie și când sunt tinere, iar altele le au pe durata întregii vieți.

Din acest punct de vedere, oamenii de știință vin cu următorul argument: gropițele din obraji apar din cauza unui defect al unei gene din țesutul cutanat conectiv al obrajilor, ce survine pe parcursul dezvoltării embrionului. Transferul gropițelor din obraji de la părinți la copii se datorează unei singure gene.

„Genetic Australia” explică moștenirea acestei trăsături faciale astfel:

Dacă ambii părinți au gropițe în obraji, șansele ca și copiii lor să aibă sunt cuprinse undeva între 50-100%
Dacă doar unul dintre părinți le are, șansele ca și micuțul să le moștenească sunt de 50%
Gropițele din obraji se pot moșteni din generație în generație- Frecvența cu care o trăsătură moștenită este transmisă prin gene se numește persistență. Astfel, unele persoane pot avea o anumită genă, dar aceasta nu se va manifesta prin trăsăturile ce i-ar fi asociate. De cealaltă parte, la alte persoane gena se va manifesta, fiind transmisă din generație în generație. Așa se poate întâmpla și în cazul gropițelor din obraji, de aceea de-a lungul timpului s-a putut sesiza că acestea sunt prezente, de pildă, la bunici, la tați și la fiii acestora.

Alt aspect asupra cărora experții în genetică au atras atenția este: moștenirea mai multor tipuri de gene poate să conducă la diminuarea posibilității ca gropițele din obraji să apară. Spre exemplu, o persoană moștenește atât gena responsabilă de apariția lor, cât și gene pentru o față de dimensiuni mici. În acest context, fața de dimensiuni mici nu îi va permite genei responsabile de apariția gropițelor să se manifeste pe deplin.

Cel mai rar tip de gropițe din obraji

Potrivit oamenilor de știință, printre cele mai rare tipuri de gropițe din obraji sunt cele care se află pe un singur obraz, nu pe ambii, așa cum se întâmplă de obicei.

Cu toate acestea, studiile au demonstrat că există un tip de gropițe și mai rar decât cel menționat. Un studiu efectuat în Turcia a adus în prim-plan prezența unor gropițe aflate în fiecare colț al gurii. Din datele avute la dispoziție de cercetători, cel mai probabil și această formă de gropițe se moștenește genetic, plecându-se de la premisa că bunica voluntarei implicate în studiu avea și ea gropițe în aceleași locuri.

sursa

Peste 200 de cazuri de gripă au fost înregistrate săptămâna trecută în țară

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național. Astfel, în perioada 13.01.2025-19.01.2025, morbiditatea prin infecțiile respiratorii s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, cu circa 27% mai mult față de săptămâna precedentă a acesteia și o descreștere de peste 40% comparativ cu aceeași perioadă a sezonului anterior. În total, au fost înregistrate 4700 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (56%), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 201 cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 162 de cazuri; Bălți, Nisporeni, Taraclia – câte 4 cazuri; Criuleni, Rezina, Soroca și Ungheni – câte 3 cazuri; Briceni, Căușeni și Ialoveni – câte 2 cazuri; Cahul, Ceadâr-Lunga, Cimișlia, Comrat, Florești, Glodeni, Orhei, Râșcani și Sângerei – câte un caz), atestându-se o descreștere cu 5,6% în comparație cu săptămâna precedentă. Cazurile au fost raportate la persoane care fac parte din următoarele grupe de vârstă: 0-4 ani (71 de cazuri), 5-14 ani (55 de cazuri), 15-29 ani (36 de cazuri), 30-64 ani (31 de cazuri) și >65 (8 cazuri).

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 19.01.2025, săptămânile 40/2024-03/2025), au fost înregistrate 593 de cazuri de gripă, 71 391 de cazuri de IACRS și 7295 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

Totodată, în perioada 13.01.2025-19.01.2025, au fost înregistrate 16 cazuri de COVID-19, fiind o creștere de 3,2 ori comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. La copii, au fost raportate 3 cazuri.

Specialiștii ANSP reiterează importanța respectării măsurilor de igienă personală (spălarea mâinilor cu apă și săpun, utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse) și menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate pentru prevenirea gripei și a altor infecții respiratorii.

Cât este de sever HMPV, virusul respirator care s-a împrăștiat tot mai mult în China

China se confruntă cu un focar de metapneumovirus uman (HMPV). Virusul, care a fost identificat pentru prima dată în 2001, ridică îngrijorări în rândul experţilor pe fondul unei creşteri globale a infecţiilor respiratorii în această iarnă. În prezent nu există vaccinuri pentru HMPV, dar mai multe sunt în curs de dezvoltare, inclusiv unele care ar putea proteja atât împotriva acestuia, cât şi a virusului respirator sinciţial (VRS).

Spre deosebire de coronavirusul care a provocat pandemia Covid-19 în 2020, HMPV este un virus cunoscut, care face parte din familia Pneumoviridae, alături de virusul respirator sinciţial.

Cu toate acestea, el prezintă un risc pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi bebeluşii, persoanele în vârstă şi cele cu un sistem imunitar slăbit. De asemenea, are unele caracteristici care îl pot face mai dificil de depistat decât alte virusuri.

„Este un agent patogen important, destul de greu de detectat şi adesea nu apare nici măcar în testele de laborator care se fac în spital”, a declarat pentru Euronews Health dr. Peter Openshaw, medic pneumolog şi expert în gripă şi VRS de la Imperial College din Londra, citat de News.ro.

HMPV este un virus respirator comun pe care oamenii de ştiinţă olandezi l-au detectat pentru prima dată în 2001, deşi există probabilitatea că acesta circula printre oameni cu mult timp înainte.

Majoritatea copiilor sunt infectaţi cu HMPV cel puţin o dată până la vârsta de cinci ani, infecţiile atingând de obicei vârful la sfârşitul iernii sau începutul primăverii.

„Face parte din cocktailul de virusuri de iarnă la care suntem expuşi”, a precizat dr. John Tregoning, un imunolog specializat în vaccinuri de la Imperial College.

Virusul provoacă simptome asemănătoare răcelii sau gripei, cum ar fi tuse, secreţii nazale, congestie şi dificultăţi de respiraţie, după care oamenii se recuperează de obicei în câteva zile. Cu toate acestea, unele infecţii pot fi grave, necesitând spitalizare.

Copiii mici şi adulţii în vârstă sunt mai susceptibili de a fi spitalizaţi cu HMPV, care poate provoca, de asemenea, boli mai grave la persoanele cu deficienţe ale sistemului imunitar sau afecţiuni pulmonare cronice.

Într-un studiu italian din sezonul virozelor de iarnă 2018-2019, între 10% şi 12% dintre pacienţii infectaţi fie cu HMPV, fie cu VRS – un virus similar – au avut nevoie de îngrijiri medicale la camerele de urgenţă.

Specialiştii sunt îngrijoraţi că valul de infecţii respiratorii şi gripă din timpul iernii va pune în dificultate sistemele naţionale de sănătate.

Cazurile de HMPV sunt în creştere în nordul Chinei, în special în rândul copiilor sub 14 ani, potrivit declaraţiilor oficialilor locali.

Între timp, o combinaţie de HMPV şi gripă pare să pună presiune pe sistemele de sănătate din regiunile dens populate, spune Vasso Apostolopoulos, profesor de imunologie la Universitatea RMIT din Australia.

HMPV care circulă în China nu pare să fi suferit mutaţii într-o tulpină mai periculoasă, a precizat Apostolopoulos, dar monitorizarea bolii şi eforturile de ţinere sub control a infecţiilor sunt importante pentru a minimiza riscurile pentru sănătatea publică.

„În acest stadiu, probabilitatea este că în China specialiştii se confruntă cu un sezon HMPV mai sever, în acelaşi mod în care în unii ani avem un sezon mai rău de gripă”, a indicat dr. Sanjaya Senanayake, specialist în boli infecţioase la Universitatea Naţională din Australia.

În timp ce oficialii chinezi monitorizează focarul, în prezent nu pare să existe un risc global din cauza virusului, spun experţii.

Cu toate acestea, cazurile de HMPV sunt în creştere şi în ţări precum Anglia, care a înregistrat o rată de pozitivitate a testelor de 4,53% la sfârşitul lunii decembrie, în creştere de la 2,29% cu o lună mai devreme, un indicator al răspândirii virusului.

Cazurile de gripă, Covid-19, VRS şi norovirus (virusul vărsăturilor de iarnă), au crescut, de asemenea, în Europa, în ceea ce unii experţi numesc o „cvadridemică”.

„O combinaţie a acestor virusuri deja cunoscute pare să cauzeze o creştere globală” a infecţiilor, a precizat dr. Openshaw.

În prezent nu există vaccinuri pentru HMPV, dar mai multe sunt în curs de dezvoltare, inclusiv unele care ar putea proteja atât împotriva HMPV, cât şi împotriva VSR, a indicat pentru sursa citată dr. Andrew Pollard, directorul departamentului de dezvoltare a vaccinurilor de la Universitatea Oxford.

Între timp, experţii în sănătate au cerut Chinei să împărtăşească datele sale pentru a confirma că HMPV este cauza epidemiei din această ţară şi pentru a ajuta la dezvoltarea unui vaccin.

Ca şi alte virusuri, HMPV se răspândeşte prin tuse şi strănut, astfel încât aerisirea locuinţei şi spălarea regulată a mâinilor pot ajuta la evitarea îmbolnăvirii, spun specialiştii. Aceştia recomandă izolarea la domiciliu în caz de îmbolnăvire, pentru a contribui la prevenirea răspândirii virusului şi la reducerea aglomerării spitalelor în acest sezon al infecţiilor respiratorii.

Primul caz de febră tifoidă din ultimii 5 ani, înregistrat în Republica Moldova. Autoritățile vin cu precizări

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează despre înregistrarea unui caz de import de febră tifoidă, la un tânăr în vârstă de 20 de ani, originar din Nigeria, domiciliat în Republica Moldova, orașul Tiraspol, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

La apariția primelor simptome ale bolii (febră, frisoane, cefalee, slăbiciuni, greață, vomă, scaune lichide, dureri abdominale și musculare), tânărul a solicitat asistența medicului de familie. În prezent, acesta primește tratament specializat în cadrul unei instituții medicale din mun. Chișinău, starea de sănătate fiind de gravitate medie.

În rezultatul anchetei epidemiologice, s-a stabilit că persoana s-a aflat, în perioada 10.12.2024 – 04.01.2025, în Republica Federală Nigeria. Conform anamnezei clinico-epidemiologice și a istoricului de călătorie într-o țară endemică febrei tifoide, a fost indicat examenul de laborator, rezultatul fiind pozitiv.

În Republica Moldova, ultimul caz de febră tifoidă a fost raportat în anul 2019, la o persoană revenită din Irak.

Febra tifoidă este o boală infecțioasă specifică omului, ce se manifestă prin febră cu creștere treptată în fiecare zi, slăbiciuni generale, cefalee, diaree sau constipație, oboseală extremă.

ANSP vine cu următoarele recomandări pentru călători, în scopul prevenirii infectării cu febra tifoidă:

Spălați-vă bine mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manevra cu alimentele, dar și în timpul preparării lor.
Folosiți dezinfectant pentru mâini cu cel puțin 60% alcool, dacă nu sunt disponibile surse de apă și săpun.
Folosiți surse de apă și materii prime sigure.
Folosiți apa potabilă sau tratați-o pentru a o face potabilă (fierbeți apa timp de 1 minut).
Evitați băuturile cu gheață, cu excepția cazului în care gheața este făcută din apă îmbuteliată sau fiartă.
Nu consumați alimentele preparate de cineva care este bolnav sau a fost bolnav recent.
Vaccinați-vă împotriva febrei tifoide în cazul în care planificați să plecați în zonele endemice.

Dacă aveți careva simptome în timpul sau după revenirea din călătorie, solicitați de urgență consultația medicului și menționați faptul că ați călătorit în zone endemice, în special Asia și Africa sub-sahariană.

Menționăm că Republica Moldova dispune de capacități de diagnostic de laborator al acestei infecții.