Noi tipuri ale bolii Parkinson, descoperite cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Reuşita ar putea duce la tratamente personalizate

12/08/2023

Tratamentele personalizate pentru boala Parkinson ar putea deveni în curând o realitate.

Oamenii de ştiinţă au folosit inteligenţa artificială (AI) pentru a identifica diferite variante ale bolii, făcând un pas important către terapii ţintite pentru pacienţii din toate mediile, scrie News.ro.

Echipa de cercetători a clasificat cu precizie patru subtipuri ale bolii Parkinson, una dintre clasificări atingând o acurateţe impresionantă de 95%.

Cercetătorii de la Institutul Francis Crick şi de la Institutul de Neurologie UCL Queen Square, din Londra, au anunţat această descoperire.

Ce este boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecţiune neurodegenerativă ce survine în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor, şi se caracterizează prin tremurături involuntare ale corpului, mişcări lente şi muşchi rigizi şi inflexibili.

Se crede că deficienţele motorii specifice bolii Parkinson sunt cauzate de pierderile celulare respectiv de proteine cheie cu defecte de pliere, şi disfuncţia mecanismelor de eliminare a mitocondriilor defecte, care sunt vitale pentru producerea de energie în cadrul unei celule.

Afectându-i în mod obişnuit pe cei cu vârsta de peste 50 de ani, în prezent există aproximativ un milion de persoane care trăiesc cu Parkinson numai în Statele Unite, iar aproximativ 90.000 de persoane primesc acest diagnostic în fiecare an.

Ce implică noul studiu

Recentul studiu a implicat oameni de ştiinţă care au lucrat cu compania de tehnologie Faculty AI, folosind învăţarea automată pentru a clasifica subtipurile bolii.

Ei au realizat acest lucru analizând imagini ale celulelor stem provenite de la pacienţi.

Rezultatele au fost publicate, joi, în revista Nature Machine Intelligence.

Înainte de această cercetare, nu exista o modalitate precisă de a diferenţia subtipurile de Parkinson. În consecinţă, oamenii primeau adesea diagnostice generale şi nu aveau acces la tratamente, sprijin sau îngrijire specifică.

În timp ce majoritatea cazurilor de boală Parkinson se dezvoltă sporadic, unele sunt legate de mutaţii genetice.

În acest studiu, cercetătorii au creat un model uman al bolii cerebrale „în laborator”, generând celule stem din celulele pacienţilor. Ei au indus apoi chimic patru subtipuri diferite de boală Parkinson şi au „antrenat” un program inteligent pentru a recunoaşte fiecare subtip.

Această abordare inovatoare a permis algoritmului să prezică subtipul specific al bolii Parkinson atunci când i-au fost prezentate imagini nevăzute anterior.

Reuşitele acestei noi cercetări anunţă o nouă eră promiţătoare pentru înţelegerea şi tratarea acestei afecţiuni complexe şi debilitante.

„Înţelegem multe dintre procesele care provoacă Parkinson în creierul oamenilor. Dar, în timp ce aceştia sunt în viaţă, nu avem nicio modalitate de a şti ce mecanisme au loc şi, prin urmare, nu putem oferi tratamente precise”, explică Sonia Gandhi, director adjunct de cercetare şi lider de grup al Laboratorului de Biologie a Neurodegenerării de la Crick, într-un comunicat.

Potrivit cercetătoarei, în prezent, nu avem tratamente care să facă o diferenţă uriaşă în evoluţia bolii Parkinson.

Folosind un model al neuronilor pacientului şi combinând acest lucru cu un număr mare de imagini, echipa a generat un algoritm pentru a clasifica anumite subtipuri.

„Este o abordare puternică care ar putea deschide noi orizonturi de crecetare pentru identificarea subtipurilor de boală în timpul vieţii”, a precizat Gandhi.

Platforma inteligentă le-ar putea permite cercetătorilor să testeze mai întâi medicamente pe modele de celule stem pentru a vedea dacă celulele cerebrale ale unui pacient ar fi susceptibile să răspundă la un medicament, înainte de înscrierea în studiile clinice.

Medicină personalizată cu ajutorul AI

Speranţa cercetătorilor este că, într-o zi, acest lucru ar putea duce la schimbări fundamentale în modul în care este oferită medicina personalizată.

„Acum, când folosim tehnici de imagine mai avansate, generăm cantităţi uriaşe de date, dintre care o mare parte sunt aruncate atunci când selectăm manual câteva caracteristici de interes”, precizează autorul studiului, James Evans, doctorand la Crick şi la University College London (UCL).

Utilizarea AI în acest studiu le-a permis oamenilor de ştiinţă să analizeze un număr mai mare de caracteristici ale celulelor şi să evalueze importanţa acestora în discernerea subtipului de boală.

„Folosind învăţarea profundă, am reuşit să extragem mult mai multe informaţii din imaginile noastre decât cu ajutorul analizei convenţionale a imaginilor. Sperăm acum să extindem această abordare pentru a înţelege modul în care aceste mecanisme celulare contribuie la alte subtipuri de Parkinson”, a precizat el.

Proiectul a fost dezvoltat în timpul întreruperii cercetărilor laboratorului în mijlocul pandemiei de Covid-19, când întreaga echipă a urmat un curs intensiv de codificare, dezvoltând abilităţi pe care le aplică acum în proiectele la care lucrează.

În continuare, echipa de cercetare şi-a propus să înţeleagă subtipurilor de boală la persoanele cu alte mutaţii genetice şi să afle dacă anumite cazuri sporadice de boală Parkinson (cele fără mutaţii genetice) pot fi clasificate într-un mod similar.

Prunele uscate, delicioase în Postul Paștelui, bune pentru sănătate

Prunele uscate, un aliment nelipsit pentru persoanele care țin tot Postul Paștelui, sunt apreciate atât pentru aroma savuroasă, cât și pentru multiplele beneficii pe care le aduc organismului. Aceste fructe sunt bogate în fibre, vitamine, minerale și antioxidanți, contribuind la menținerea sănătății în mod natural, scrie medikatv.ro

Consumul regulat de prune uscate sprijină buna funcționare a sistemului digestiv.

Datorită conținutului ridicat de fibre și sorbitol, un compus cu efect laxativ blând, aceste fructe ajută la reglarea tranzitului intestinal și previn disconfortul cauzat de constipație.

Pe lângă efectele benefice asupra digestiei, prunele uscate contribuie la menținerea unei flore intestinale sănătoase.

Un alt avantaj important al acestor fructe este susținerea sănătății oaselor.

Prunele uscate conțin bor, un mineral esențial pentru absorbția calciului și menținerea densității osoase. Studiile au arătat că includerea acestora în alimentație poate reduce riscul de osteoporoză și poate contribui la prevenirea pierderii masei osoase odată cu înaintarea în vârstă.

Protecția sistemului cardiovascular reprezintă un alt beneficiu semnificativ.

Bogate în antioxidanți și potasiu, prunele uscate ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite normale și reduc stresul oxidativ, prevenind astfel deteriorarea celulelor.

De asemenea, fibrele solubile din compoziția lor contribuie la scăderea colesterolului rău, reducând riscul de boli de inimă.

Reglarea nivelului de zahăr din sânge este un alt motiv pentru care prunele uscate ar trebui incluse în alimentație.

Deși au un gust dulce natural, indicele lor glicemic este relativ scăzut, ceea ce le face o opțiune sănătoasă pentru persoanele care doresc să își mențină glicemia sub control. Fibrele încetinesc absorbția zahărului, prevenind fluctuațiile bruște ale glicemiei și oferind o sursă de energie de lungă durată.

Pe lângă beneficiile asupra sănătății interne, aceste fructe sunt recunoscute și pentru efectele lor pozitive asupra pielii.

Antioxidanții prezenți în prunele uscate combat efectele radicalilor liberi, contribuind la prevenirea îmbătrânirii premature și la menținerea unui aspect tânăr și luminos al pielii.

Prunele uscate sunt versatile și pot fi consumate ca gustare, adăugate în cereale, iaurt, salate sau chiar în diverse preparate culinare.

Gustul lor dulce și consistența lor moale le transformă într-un ingredient apreciat atât în deserturi, cât și în mâncăruri sărate.Introducerea acestor fructe în dieta zilnică aduce numeroase beneficii, contribuind la o stare generală de bine și la prevenirea unor afecțiuni.

Prin combinația lor unică de nutrienți, prunele uscate devin un aliat de încredere pentru un stil de viață sănătos.

Cum prepari fasolea ca să nu te baloneze

Cu un conţinut excepţional de nutrienţi, fasolea este valoroasă în orice dietă sănătoasă. Prin componenţa ei, fasolea este un aliment unic, combinaţia proprie de fibre cu proteine nemaifiind întâlnită la un alt produs. Pe lângă aceasta, fasolea conţine amidon rezistent, minerale, vitamine, antioxidanţi şi fibre, fără grăsimi.

Beneficiile fasolei sunt mult peste cele pe care ţi le-ai închipuit. Rămâi aici, ca să le afli pe toate.

Fasolea – sprijin sănătos pentru funcţia tractul digestiv

Cercetările recente au arătat că fasolea în alimentaţie oferă un sprijin important pentru sănătatea tubului digestiv, în special colon. Fasolea este bogată în fibre dietetice (15g fibre, adică ½ din doza zilnică/100g produs), iar fracţiunea nedigerabilă a acestora este o sursă importantă de hrană pentru bacteriile intestinale din intestinul gros, acolo unde gazele sunt produse natural. Fasolea albă, neagră, roşie îmbunătăţeşte funcţia intestinelor şi previne cancerul de colon. În plus, fasolea conţine amidon rezistent, care ajunge nedigerat la nivelul intestinului gros şi contribuie la întreţinerea bacteriilor dorite în acea zonă a tractului digestiv.

Antioxidanţii din fasole combat cancerul

Fasolea, în special cea neagră şi roşie, este un pretendent de valoare în materie de fitonutrienţi antioxidanţi. Partea exterioară a fasolei colorate este o sursă remarcabilă de flavonoide antocieni: delfinidina, petunidina, malvidina, kaempferol, quercetina, acizi hydroxycinamic, ferulic, sinapic, acid clorogenic, triterpenoide. Brazilia şi India sunt ţările campioane în cultivarea fasolei negre, acolo unde zilnic se consumă cel puţin o porţie de fasole. În studii de laborator antioxidanţii din fasole au inhibat dezvoltarea celulelor tumorale intestinale. Este posibil ca fasolea să contribuie la prevenirea cancerului de sân şi ficat.

Fasolea – combinaţie unică de proteine şi fibre, fără grăsimi

Dintre toate alimentele consumate la nivel mondial, fasolea este unică prin combinaţia sănătoasă de proteine cu fibre, fără grăsimi. 100g de fasole îţi oferă 15g de fibre (28g fibre este doza zilnică recomandată) şi 21-23g de proteine (aproape 1/3 din DZR, cât s-ar conţine în 56g carne de pui sau somon). Această combinație remarcabilă de proteine cu fibre nu există în alt produs!

Fasolea conţine amidon rezistent

Tipul de amidon rezistent din alimente ajută ca acestea să nu ducă la absorbţia rapidă a carbohidraţilor din intestin şi previne astfel creşterea bruscă a nivelului de glucoză în sânge, prin urmare fasolea este un aliment cu indice glicemic scăzut, iar acest lucru este foarte important când vine vorba de diabetul zaharat tip 2. Pe deasupra, proteinele şi fibrele ajută ca zahărul să nu fie eliberat excesiv din tractul digestiv în sânge.

Fasolea scade riscul bolilor cardiovasculare

Bogată în fibre şi antioxidanţi, fasolea previne apariţia aterosclerozei – duşmanul vaselor sanguine. Fitonutrienţii antioxidanţi din fasolea neagră şi cea roşie împiedică înfundarea arterelor cu grăsimi. Aceştia scad riscul de boală coronariană, infarct miocardic şi accidente vasculare cerebrale. Fasolea este încărcată în magneziu şi kaliu (1795mg/100g produs), minerale deosebit de importante în valori crescute ale tensiunii arteriale şi tot mai mult necesare cu vârsta. Mai mult, antioxidanţii au şi acţiune anti-inflamatoare asupra organismului, anti-îmbătrânire.

Fasolea este o sursă excepţională de folaţi, benefici pentru făt

O cana de fasole furnizează 2/3 din necesarul zilnic de acid folic – una dintre cele mai importante vitamine ale grupului B, necesară pentru scăderea riscului bolilor de inimă, demenţei şi malformaţiilor congenitale neurale la făt.

Fasolea – sursă excepţională de minerale

Conţinutul de mangan, fier, cupru, magneziu, zinc, calciu, seleniu este uimitor în boabele de fasole. Fasolea conţine de 50 de ori mai mult fier decât mărul şi de 1,5 ori mai mult calciu decât laptele (vezi mai jos cum poţi spori absorbţia mineralelor din fasole). Fierul şi cuprul participă la sinteza hemoglobinei, manganul şi calciul combat osteoporoza. Magneziul este un stimulent metabolic, ajută la producerea, distribuirea energiei, dar şi sinteza de proteine. Kaliul este important pentru buna funcţionare a inimii, sistemului nervos şi muşchilor.

Recomandat este consumul minim a 3 căni (cana are 240ml) de leguminoase fierte pe săptămână sau 1/2 cană – șase zile pe săptămână, pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare, cancer, obezitate şi diabet zaharat tip 2.

Fasolea în managementul greutăţii corpului

Fasolea nu îngraşă. Ea conţine 333 de calorii/100g produs, se digeră uşor, oferă energia de care ai nevoie, saţietate, o suită de nutrienţi importanţi pentru sănătate, fibre şi proteine pentru a slăbi şi zero colesterol. Calorii în plus aduce fasolea consumată cu pâine – o combinaţie periculoasă în dieta de slăbire.

Sfaturi pentru a preveni flatulenţa:

Înmoaie fasolea în apă timp de 12 ore înainte de consum, pentru a ajuta fasolea să dizolve amidonurile care cauzează probleme gastro-intestinale.
Fibrele nedigerabile din fasole provoacă flatulenţă în cazul în care tractul digestiv nu este pregătit funcţional pentru a le digera, iar asta ar putea să însemne că mănânci fasole rar de tot (încearcă să le introduci treptat în dietă).
Disconfortul intestinal poate fi redus dacă apa este schimbată de câteva ori în timp ce boabele sunt puse la înmuiat, întrucât aceasta aruncă o parte din fibre, însă trebuie de ştiut că apa înlătură şi fitonutrienţi benefici.
Consumă fasolele cu lichid, bea suficientă apă după ce le mânânci, aceasta reduce din balonare.
Prelungeşte timpul ei de fierbere.

Absorbţia fierului din fasole poate fi îmbunătăţită dacă aceasta este consumată la masă cu o bucăţică de carne, fructe de mare sau în combinaţie cu alimente bogate în vitamina C, cum ar fi portocale, lămâi, roşii, ardei graşi.

Dacă ai uitat să pui fasolea la înmuiat peste noapte, fierbe-o timp de 2-3 minute şi las-o să stea acoperită timp de o oră la temperatura camerei înainte de preparare, pentru a-i reduce timpul de fierbere şi riscul de disconfort digestiv.

Vitamina care nu trebuie să le lipsească femeilor: protejează de cancer la sân și osteoporoză

Vitamina care să nu le lipsească femeilor. Toate femeile care au împlinit 20 de ani ar trebui să ia zilnic vitamina D pentru a reduce riscul de cancer la sân, potrivit unui medic britanic, scrie doctorulzilei.ro.

Profesorul Kefah Mokbel, chirurg la London Breast Clinic, susține că administrarea de vitamina D ar putea salva aproximativ o mie de vieți anual. El a început să prescrie vitamina D pacientelor sale și recomandă tuturor femeilor, inclusiv celor care nu au fost diagnosticate cu cancer de sân, să ia acest supliment.

„Cred că femeile care au împlinit 20 de ani ar trebui să primească gratuit suplimente de vitamina D, deoarece aceasta este foarte eficientă în prevenirea cancerului de sân”, a declarat profesorul Mokbel.

Profesorul subliniază că există dovezi științifice care arată că femeile cu niveluri mai ridicate de vitamina D au șanse mai mari să combată boala. Studiile arată, de asemenea, că femeile cu niveluri mai crescute de vitamina D au un risc redus de a dezvolta cancer la sân.

O analiză globală a unui studiu prospectiv amplu, împreună cu două trialuri clinice randomizate, realizată de cercetătorii de la Universitatea California, San Diego School of Medicine, a examinat legătura dintre nivelurile ridicate de vitamina D în sânge și un risc mai scăzut de cancer la sân.

Concluziile lor sugerează că niveluri mai mari ale vitaminei D sunt asociate cu o reducere „semnificativă” a riscului de cancer mamar. Aceste descoperiri au fost publicate în revista „PLOS ONE”.

Rolul extins al vitaminei D

Deși vitamina D este bine cunoscută pentru rolul său în menținerea sănătății sistemului osos, cercetările recente au arătat că aceasta joacă un rol crucial și în susținerea sistemului imunitar și în reglarea diviziunii celulare, ambele fiind esențiale în prevenirea și combaterea cancerului.

Conform Harvard School of Public Health din SUA, deficitul de vitamina D poate crește riscul de a dezvolta diverse boli cronice, inclusiv osteoporoză, boli cardiovasculare, anumite tipuri de cancer, scleroză multiplă și boli infecțioase precum tuberculoza și gripa.

Profesorul Mokbel menționează că, după ce a testat nivelurile de vitamina D la pacientele sale, a descoperit că jumătate dintre acestea aveau un deficit de vitamina D.

„Am recomandat vitamina D tuturor pacientelor mele, deoarece nivelurile mai mari protejează împotriva cancerului de sân. Vitamina D întărește sistemul imunitar și ajută la eliminarea celulelor canceroase”, explică chirurgul.

Atenție! Consultați întotdeauna un medic înainte de a începe orice supliment!