Sonda spațială indiană a aselenizat cu succes la polul sudic al Lunii. India devine prima țară care ajunge pe partea întunecată a satelitului natural al Pământului.
Coborârea spre suprafața Lunii a început la ora 15.15, iar sonda Vikram a aselenizat cu succes la ora 15.34. După aselenizare, roverul Indiei are principala misiune de a studia “caracteristicile fizice ale suprafeței Lunii și a activității tectonice”.
Alt aspect important ce urmează să fie cercetat este posibilitatea de a exista cantități mari de apă înghețată în craterele Lunii, despre care specialiștii consideră că ar putea, la un moment dat, să susțină colonii umane, scrie Biziday.
Misiunea Chandrayaan-3 este considerată un succes major, mai ales după ce sonda rusească Luna-25 a încercat acum trei zile să facă același lucru, dar fără succes.
Atunci când au ales data pentru aselenizare, experții au avut în vedere momentul în care începe ziua lunară, care echivalează cu 28 de zile pe Pământ, astfel încât echipamentele să se poată încărca de la Soare și să funcționeze în condiții optime. După lăsarea nopții, echipamentele se vor descărca și ar putea să nu mai funcționeze.
În ultimele zile, camera cu care racheta este echipată a cartografiat zona pentru a identifica cel mai potrivit loc pentru aselenizare. Este a treia încercare a Indiei de a aseleniza, ultima fiind în 2019, când sonda Chandrayaan-2 s-a prăbușit în apropierea Polului Sud. India este doar a patra țară care realizează o aselenizare controlată pe suprafața Lunii, după SUA, Rusia (în perioada URSS) și China.
Nava spațială a decolat pe 14 iulie din centrul spațial Sriharikota din sudul Indiei. Șeful Agenției Spațiale a Indiei a declarat că este încrezător că misiunea va fi un succes, întrucât au fost studiate cu atenție motivele pentru care Chandrayaan-2 s-a prăbușit și s-au aplicat, astfel, măsuri de remediere a erorilor.
Agenția Spațială a Indiei spune că noua sa misiune va încerca să facă noi observații importante despre satelitul natural al Pământului. Prima misiune, Chandrayaan-1, care a avut loc în 2008, a descoperit, între altele, prezența moleculelor de apă pe suprafața uscată a Lunii.
VIDEO. Momentul în care un zgârie nori din Bangkok se prăbușește după cutremurul de 7,7. Piscinele de pe hoteluri s-au revărsat în stradă
Un seism extrem de puternic s-a produs vineri în Myanmar, fiind resimţit puternic și în Thailanda și chiar în China. La Bangkok, capitala Thailandei, s-a produs o panică generală și au fost înregistrate pagube majore.
Pe rețelele sociale s-au viralizat mai multe filmări cu un zgârie nori aflat în construcție care se prăbușește în urma cutremurului. De altfel, clădirile din Bangkok nu sunt proiectate pentru cutremure puternice.
De asemenea, există mai multe filmări cu piscinele aflate deasupra hotelurilor care se revarsă pe stradă, în timp ce turnurile se zguduie puternic.
Un zgârie nori aflat în construcție s-a prăbușit în urma cutremurului, în capitala Thailandei. Potrivit BBC, există temeri că mai mulți muncitori au fost prinși sub dărâmături. În filmările făcute de martori pot fi văzuți muncitori îngroziți fugind din zona clădirii prăbușite.
Zguduituri puternice au fost resimţite şi în Thailanda vecină, provocând panică la Bangkok, unde birourile şi magazinele au fost evacuate, iar circulaţia trenurilor pe unele linii de metrou a fost oprită.
NEW VIDEO: Skyscraper under construction collapses as massive earthquake hits Bangkok. No word on casualties pic.twitter.com/QhoLEEnd7b
Trupele ucrainene ar fi trecut granița în regiunea rusă Belgorod
Armata ucraineană pierde treptat controlul asupra teritoriului ocupat anul trecut în regiunea rusă Kursk, dar desfășoară în paralel o incursiune în regiunea rusă învecinată Belgorod, confirmă bloggeri militari citați vineri de Reuters.
Spre deosebire de ofensiva lansată în august anul trecut în Kursk, cea desfășurată acum în Belgorod este mai puțin mediatizată, ambele tabere păstrând în mare parte tăcerea la nivel oficial. Astfel, nici Moscova și nici Kievul nu au confirmat relatările despre lupte care ar fi ajuns în partea rusă a frontierei, iar în urmă cu zece zile Ministerul rus al Apărării afirma că a zădărnicit tentative ucrainene de a străpunge granița în Belgorod, scrie G4media.
Mai mulți bloggeri militari ruși au fost însă unanimi vineri în estimarea că trupe ucrainene sunt într-adevăr în interiorul acestei provincii și duc acolo lupte împotriva celor ruse.
Astfel, blogul militar Rybar, cu 1,3 milioane de urmăritori, afirmă că sunt în desfășurare lupte grele în satul Popovka, iar cele două tabere se atacă reciproc cu drone.
De asemenea, canalul de Telegram „Doi Maiori” scrie despre „operațiuni defensive” desfășurate de armata rusă în Belgorod. „Se execută constant foc asupra concentrărilor de trupe ale forțelor armate ucrainene, dar inamicul încă are un potențial ofensiv semnificativ în această direcție și nu a abandonat planurile pentru noi străpungeri, inclusiv în noi sectoare ale frontului”, explică analiza acestui blog.
Potrivit unui al treilea blog militar rus, denumit „Arhangelul Spețnaza”, au loc lupte în provincia Belgorod de asemenea în satul Demidovka și soldați ucraineni sunt încercuiți acolo, transmite Agerpres.
Nu este clar scopul acestei noi incursiuni ucrainene peste graniță, o ipoteză fiind încercarea de a dispersa trupele ruse care încearcă să recupereze în provincia vecină Kursk întreg teritoriul care se mai află sub control ucrainean. Potrivit blogului Rybar, armata rusă a mutat deja trupe din Kursk pentru a consolida apărarea în Belgorod.
Aici trupele ucrainene par să fi pătruns 3-4 kilometri peste graniță după ce au străpuns o primă linie defensivă a armatei ruse în Belgorod, afirmă un analist militar al centrului finlandez Black Bird Group, Emil Kastehelmi, care consideră însă improbabil ca armata ucraineană să poată reuși o străpungere semnificativă pe acel sector și să amenințe orașe ori rute logistice rusești importante.
„Ucrainenii ar putea, teoretic, să ocupe mai multe sate în zona de graniță, dar aceasta nu înseamnă o străpungere, ar fi mai degrabă un mic succes tactic, în direcția Demidovka nu se poate obține mult la nivel strategic sau operațional”, explică analistul citat.
Spre deosebire de ofensiva lansată în Kursk, acum, în cea din Belgorod, „s-a cam pierdut elementul surprizei, iar prezența rusă în zonă este suficient de puternică pentru a putea desfășura măcar operațiuni defensive cât de cât de succes”, mai estimează Emil Kastehelmi.
În acest timp, pe frontul din Kursk, Ministerul rus al Apărării a susținut vineri că trupele sale au recuperat satul Gogolevka, una dintre cele câteva localități încă aflate sub controlul armatei ucrainene din cele circa o sută pe care aceasta le ocupase în august. De partea sa, Statul Major ucrainean a susținut tot vineri că în ultimele 24 de ore unitățile ucrainene au respins 18 asalturi rusești în Kursk.
Conform hărților de front ale portalului ucrainean de analiză militară DeepState, trupele ruse au recuperat doar o parte din satul Gogolevka, iar trupele ucrainene mai controlează o suprafață de sub 80 de kilometri pătrați în Kursk, într-o zonă din vecinătatea graniței ruso-ucrainene
Ocupând inițial în Kursk un teritoriu de circa 1.300 de kilometri pătrați, armata ucraineană a pierdut treptat zone din acest teritoriu în urma contraatacurilor rusești, sprijinite și de trupe nord-coreene. De la începutul lunii martie pierderile ucrainene s-au accelerat în urma unei contraofensive ruse puternice, unitățile ucrainene pierzând inclusiv controlul asupra orașului Sudja, cea mai importantă poziție pe care o ocupaseră în Kursk.
Incursiunea ucraineană în provincia rusă Kursk, lansată pe 6 august 2024, a fost prima invazie a teritoriului rus după al Doilea Război Mondial și singurul succes militar al Kievului în precedentele 18 luni de război, deși armata ucraineană nu a reușit să ajungă la centrala nucleară Kursk și nici să forțeze Rusia să disloce suficient de multe trupe din Donbas pentru a opri înaintarea rusă în această zonă din estul Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sperat că prin ocuparea unei porțiuni de teritoriu rus ar fi putut avea o monedă de schimb la eventuale negocieri de pace cu Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat luna aceasta provincia Kursk, încercând astfel să transmită un semnal de încredere că aceasta ar putea fi recucerită complet în curând.
Trump anunță că a avut o discuție „extrem de productivă” cu premierul Canadei, în ciuda valului de declarații incisive
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că a avut o primă convorbire „extrem de productivă” cu premierul canadian Mark Carney, vineri, în ciuda tensiunilor referitoare la taxele vamale și la declarațiile liderului american despre eventuala anexare a vecinului din nord, relatează AFP, citată de hotnews.ro
Donald Trump FOTO: Alex Edelman / AFP / Profimedia Images
Liderul Statelor Unite susține că el și Carney au convenit să se întâlnească după alegerile generale ce vor avea loc în Canada în 28 aprilie, pe care noul premier de la Ottawa le-a convocat la scurtă vreme după ce l-a înlocuit pe nemesisul lui Trump, Justin Trudeau, în urmă cu două săptămâni.
„Tocmai am terminat de vorbit cu Prim-ministrul Mark Carney al Canadei. A fost un apel extrem de productiv, suntem de acord în multe privințe”, a declarat Donald Trump într-o postare pe platforma Truth Social.
El a precizat că se vor „întâlni imediat după viitoarele alegeri din Canada pentru a lucra la elemente de politică, afaceri și alți factori, care vor ajunge să fie grozave atât pentru Statele Unite ale Americii, cât și pentru Canada”.
Postarea președintelui Trump a marcat o schimbare semnificativă de ton în comparație cu recentele schimburi de replici dintre Washington și Ottawa.
Într-un semnal al tensiunilor, premierul Mark Carney declarase joi că era legăturilor economice, de securitate și militare profunde dintre Canada și SUA „s-a încheiat”. El a promis, totodată, că va riposta împotriva deciziei „nejustificate” a lui Donald Trump de a introduce taxe vamale mai mari în sectorul auto.
Donald Trump a anunțat taxe vamale de 25% pentru importurile de vehicule, ce vor intra în vigoare săptămâna viitoare și ar putea avea efecte devastatoare pentru industria auto canadiană.
Tot joi, prim-ministrul Mark Carney a avertizat că nu va participa la negocieri comerciale substanțiale cu SUA câtă vreme președintele Donald Trump nu va arăta Canadei „respect”, în special prin a înceta să mai amenințe cu o eventuală anexare a țării.
După ce a revenit la Casa Albă, Trump a spus în repetate rânduri despre Canada că ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA.
Miercuri, liderul american a avertizat Canada să nu colaboreze cu UE pentru a contracara taxele vamale reciproce pe care este așteptat să le anunțe săptămâna viitoare.
De obicei, convorbirea cu liderul american este o prioritate imediată pentru un lider canadian proaspăt învestit, însă acesta a fost abia primul dialog dintre Trump și Carney după ce și-a preluat mandatul premierul canadian în 14 februarie.
