Forțele ucrainene consideră că au străpuns cea mai dificilă linie de apărare rusă din sudul țării

Forțele ucrainene consideră că au străpuns cea mai dificilă linie de apărare rusă din sudul țării și vor putea acum să avanseze mai rapid, a declarat pentru Reuters un comandant care luptă în sud, transmite Hotnews.

Ucraina și-a lansat contraofensiva în iunie, dar liniile de apărare rusești bine pregătite și întărite cu câmpuri de mine au încetinit înaintarea lor spre sud, spre Marea Azov.

Forțele ucrainene au anunțat miercuri că și-au arborat steagul național în așezarea Robotyne din sudul regiunii Zaporojie, la aproximativ 10 km sud de orașul Orikhiv, aflat pe linia frontului. Rușii nu au recunoscut până acum că au pierdut controlul localității.

Comandant ucrainean: Vom avansa mai repede de acum

„Nu ne oprim aici”, a declarat un comandant care a condus o parte din trupe în Robotyne și care folosește numele de război „Kombat”.

„Urmează Berdiansk, și apoi altele. Le-am spus clar luptătorilor mei încă de la început: obiectivul nostru nu este Robotyne, obiectivul nostru este (Marea) Azov.”

Robotyne se află la aproximativ 100 km de Berdiansk, un port pe malul Mării Azov, și la 85 km de orașul strategic Melitopol.

„Am trecut de principalele drumuri minate. Ajungem la acele linii prin care putem merge (înainte). Sunt sigur că vom avansa mai repede de aici”, a declarat Kombat.

El a precizat că două case se află încă sub control rusesc în Robotyne: „Ne luptăm pentru ele, iar apoi vom avea controlul total (asupra Robotyne)”.

Kombat a spus că trupele ucrainene au intrat acum în teritorii în care se aflau doar grupuri „logistice rusești” și unde nu se așteaptă ca apărarea rusă să fie la fel de greu de străpuns.

„Mergem mai departe pentru a ne elibera toate teritoriile”, a mai spus el.

Marea îngrijorare a bloggerilor ruși de război

Institutul pentru Studiul Războiului a spus în ultima sa evaluare, că forțele ucrainene au continuat vineri operațiunile de contraofensivă în apropiere de Robotyne, în vestul regiunii Zaporojie și ar fi avansat, stârnind îngrijorare în rândul bloggerilor de război ruși în privința situației trupelor rusești din zonă, care nu beneficiază nici de întăriri și nici de o rotație de forțe.

Statul Major General ucrainean a raportat că forțele ucrainene au obținut succese nespecificate pe linia Novodanylivka-Novopokropivka (5-13 km sud de Orikhiv) și a liniei Mala Tokmachka-Ocheretuvate (9-25 km sud-est de Orikhiv).

Un important blogger militar rus și-a exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea forțelor rusești obosite de luptă de a se apăra împotriva unor alte viitoare atacuri ucrainene în apropiere de Robotyne, în condițiile în care se pare că luptele s-au mutat în sudul Robotyne.

Bloggerul a afirmat că mulți dintre militarii ruși care luptă în apropiere de Robotyne se află pe linia frontului de la începutul contraofensivei ucrainene și că aceste unități se confruntă cu o lipsă de întăriri în linia frontului.

Această afirmație susține evaluarea ISW conform căreia forțele ruse care luptă în zona de vest a regiunii Zaporojie se apără împotriva atacurilor ucrainene de la începutul contraofensivei fără să aibă parte de o rotație sau să primească întăriri semnificative.

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Atac asupra sistemului de comunicații feroviare poloneze. Imnul Rusiei şi un discurs al lui Putin, difuzate în timpul atacului
Articolul anterior
#usideschise Călin Vieru: lucrul în sistem medical, nașterea ultimul copil, detalii neștiute despre mama, visele copilăriei
Articolul următor