Miracolul din Israel. Un bebeluș de 9 zile a supraviețuit în adăpostul plin de fum, după ce teroriștii au dat foc la casă

28/10/2023

News

Un bebeluş de 9 zile din Israel a supraviețuit miraculos atacului teroriștilor Hamas asupra kibuțului Nirim. Părinții lui au mărturisit clipele dramatice prin care au trecut pe 7 octombrie.

Fotografia cu micuțul Kai la fereastra deschisă dintr-un adăpost din kibuțul Nirim a făcut înconjurul lumii, iar ziarul german BILD a tipărit-o pe prima pagină, conform protv.ro.

Reporterii BILD i-au întâlnit pe părinții bebelușului, Aimee și Uriel, ambii în vârstă de 30 de ani, împreună cu Kai la ilat, unde au stat de la atacul terorist al Hamas.

„Ziua de 7 octombrie a fost ca o a doua naștere pentru el. Mama mea îi spune acum Phoenix”, a spus mama copilului.

Ziua care le-a schimbat viața

Era ora 6:30 în dimineața zilei de 7 octombrie când tânăra familie a auzit sirenele.

„Am înțeles că este diferit decât de obicei, nu era doar o alarmă, ci multe. Și mai multe rachete decât oricând”, a mărturisit Aimee.

Împreună cu micul Kai, cu mama și cu soțul ei au coborât, în grabă, în adăpostul pe care fiecare casă din Israel îl are.

„Am închis ușa și am așteptat. În jurul orei 8.00, vecinii noștri scriau în grupul de WhatsApp că au auzit împușcături și țipete în limba arabă. A urmat cel mai rău coșmar al nostru”, a povestit Uriel, tatăl bebelușului.

Însă nu au mai apucat să facă nimic, pentru că teroriștii Hamas erau la ușă.

„Am auzit o bubuitură puternică când au intrat în casă. Au început să spargă totul, să împingă lucrurile și să strige în arabă”, a continuat Uriel.

Cei doi părinți închiseseră ușa adăpostului și mutaseră mânerul în poziție verticală pentru a încuia ușa, însă au fost nevoiți s-o blocheze cu patul, apoi cu mâinile.

„Au încercat să deschidă ușa și noi doar am ținut-o cu mâinile. Ulterior au renunțat să mai încerce să intre în adăpost și au început să dea foc casei. Au reușit doar să crape ușa câțiva centimetri”, a mai mărturisit Uriel.

Tactica teroriștilor Hamas

Tactica perfidă a teroriștilor, explicată de Uriel: au vrut să folosească focul pentru a scoate familia afară, pentru a-i împușca sau a-i răpi.

Aimee continuă: „Am făcut tot posibilul să nu intrăm în panică pentru că știam că panica nu ne va face să gândim limpede. Mama mea îl ținea pe Kai de cele mai multe ori. A trebuit să-i bage degetul în gură pentru a-l face să nu plângă. Apoi a urmat o bubuitură puternică în uşă și s-a trezit și a început să plângă”.

În timp ce teroriștii se ”distrau” afară, era o chestiune de supraviețuire pentru familie. Din ce în ce mai mult fum pătrundea prin uşă. Când nu se mai auzea nimic, deschideau puţin fereastra adăpostului pentru ca ea şi Kai să poată lua puţin aer.

„De fiecare dată când se făcea liniște, deschideam fereastra și respiram. Câte două respirații alternativ. Eu și soția mea am ținut copilul în sus și l-am așezat pe pervazul ferestrei. Kai trebuia să respire. Fie îl puneam pe pervaz și riscam ca un terorist să-l vadă, fie va muri în mâinile noastre din cauza inhalării de fum. Am ales prima variantă”, a explicat Urile.

Cei doi tineri părinți sunt în contact cu armata și cu pompierii prin WhatsApp. Dar sunt ore de luptă crâncenă pentru a elibera satul.

„L-am alăptat când am putut. Avea doar nouă zile când s-a întâmplat totul, iar când a plâns și am simțit că afară e puțină liniște, l-am alăptat și s-a calmat”, a mărturisit Aimee.

„Au fost câteva momente în care ne-am gândit că s-ar putea să nu supraviețuim. Ne-am uitat unul în ochii celuilalt și am spus amândoi: „Te iubesc”. Ne-am gândit mereu ce trebuie să facem pentru a supraviețui. Eu blochez ușa, tu păzești fereastra, soacra mea îl ține în brațe pe Kai. Respirăm pe rând…”, a povestit Uriel.

„Deodată cineva strigă „Terorist!””

Adăpostul este din beton gros, astfel încât focul nu a putut pătrunde, dar fumul era greu de respirat. Salvarea a venit abia după 6 ore.

„În jurul orei 14.00, am auzit și i-am văzut, în sfârșit, pe soldații noștri. S-au desfășurat chiar în fața casei noastre. Spaima nu trecuse. Deodată cineva strigă ”Terorist!”. Se trag focuri și ne spun să coborâm iar în adăpost. Lupta a fost în fața ferestrei noastre”, spune Uriel.

În timp ce familia este salvată, mulți prieteni și vecini sunt morți sau răpiți.

Aimee și Uriel spun: „Totul trebuie făcut acum pentru cei care sunt în mâinile Hamas”.

Ei înșiși cred că au supraviețuit datorită copilului lor mic.

„Îi voi spune lui Kai, la un moment dat, că a fost cel ne-a dat puterea să supraviețuim. El ne-a dat puterea de a lupta”, a spus Uriel.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru.

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.