Marea Britanie confirmă planurile de reglementare a industriei criptomonedelor

31/10/2023

News

Guvernul Marii Britanii a confirmat luni planurile de reglementare a industriei criptomonedelor, anunţând într-un document de consultare că doreşte să introducă o legislaţie oficială pentru activităţile cu criptomonede până în 2024, transmite CNBC, citată de News.ro.

Guvernul şi-a publicat răspunsul la un document de consultare emis la începutul acestui an, care a subliniat recomandări privind reglementarea industriei cripto.

În documentul de luni, guvernul a spus că intenţionează să includă o serie de activităţi cu criptoactive sub aceleaşi reglementări care guvernează băncile şi alte firme de servicii financiare. ”Sunt foarte încântat să prezint aceste propuneri finale pentru reglementarea criptoactivelor în Marea Britanie, în numele guvernului. Aştept cu nerăbdare să continuăm munca noastră cu sectorul pentru a face viziunea noastră o realitate pentru Regatul Unit, ca un hub global pentru tehnologia criptoactivelor”, a declarat Andrew Griffith, ministrul serviciilor financiare din Regatul Unit, într-un comunicat.

Propunerile guvernului includ reguli mai stricte pentru platformele de tranzacţionare, custozi care stochează criptomonede în numele clienţilor şi companiile de creditare în cripto.

Regatul Unit propune, de asemenea, regimuri mai stricte pentru abuzul de piaţă şi emiterea şi divulgarea criptoactivelor.

Guvernul îşi propune să introducă legi pentru industria cripto în faţa Parlamentului până în 2024, potrivit ziarului.

Nu este imediat clar în această etapă cum vor arăta legile din Marea Britanie cu privire la cripto. UE a stabilit un cadru clar pentru activele digitale cu regulamentul său MiCA (Pieţe în Crypto-Assets), inclusiv un proces de licenţiere pentru firmele cripto.

Regatul Unit este în acest proces înaintea altori ţări care sunt lideri în tehnologie. Numeroase proiecte de lege trec prin Congres, dar SUA sunt cu mult în urmă altora când vine vorba de a aduce legi federale oficiale pentru industria cripto.

Statul din UE care le va închide ușa solicitanţilor de azil din Rusia

Finlanda va propune un proiect de lege care să le permită agenţilor de frontieră să blocheze solicitanţii de azil care încearcă să intre din Rusia. Decizia ar putea determina Helsinki să-şi încalce temporar angajamentele internaţionale.

Finlanda şi-a închis graniţa cu Rusia anul trecut, pentru a opri un număr tot mai mare de sosiri de solicitanţi de azil din ţări precum Siria şi Somalia, şi a acuzat Moscova că încurajează migraţia împotriva sa şi a Uniunii Europene, o afirmaţie pe care Kremlinul o neagă, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Finlanda a enervat Rusia anul trecut, abandonând nealinierea militară de lungă durată şi aderând la alianţa NATO ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Moscova. De asemenea, a semnat un pact bilateral de apărare cu Statele Unite.

Proiectul de lege propus de coaliţia guvernamentală de dreapta recunoaşte că întoarcerea migranţilor în Rusia fără a le procesa cererile de azil ar fi o încălcare a angajamentelor internaţionale ale Finlandei privind drepturile omului, dar spune că utilizarea sa va fi temporară şi limitată.

Premierul Petteri Orpo a declarat că propunerea va merge în parlament săptămâna viitoare, unde va fi înaintată spre examinare comisiei constituţionale.

Migraniții trec granița prin sălbăticie

„Deoarece acest fenomen este în mâinile Rusiei – cine vine, de unde şi când, la graniţa Finlandei – nu putem permite acest lucru. Prin urmare, trebuie să ne extindem legislaţia”, a spus Orpo reporterilor.

Mai puţin de 40 de migranţi au trecut graniţa din Rusia, prin sălbăticie, în acest an, de când Finlanda şi-a închis punctele de trecere terestre, în timp ce aproximativ 1.300 au sosit prin punctele de trecere anul trecut, au arătat datele de la frontieră.

O trecere de cale ferată rămâne deschisă, numai pentru marfă.

Liderii finlandezi spun că legislaţia este încă necesară, deoarece migranţii ar putea începe să sosească din nou, deoarece vremea mai caldă uşurează călătoriile.

”Există încă mii de oameni în Rusia… care aşteaptă o oportunitate de a ajunge la graniţa cu Finlanda”, a spus Orpo, citând rapoarte de informaţii.

Finlanda are o graniţă de 1.340 km (830 mile) cu Rusia.

Proiectul de lege ar permite autorităţilor de frontieră să respingă solicitanţii de azil care trec din Rusia, cu sau fără folosirea forţei. Dar nu s-ar aplica copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi, ale căror cereri de azil Finlanda ar continua să le accepte.

Contactat de Reuters pe 3 mai, cel mai mare grup de opoziţie din Finlanda, social-democraţii, a declarat că nu se vor angaja să susţină proiectul de lege înainte ca parlamentul să discute versiunea finală.

Ombudsmanul Finlandei pentru nediscriminare, Kristina Stenman, a declarat că ar fi alarmant dacă Finlanda ar refuza să accepte cererile de azil de la persoanele care sosesc la graniţele sale.

Garda Națională a Carolinei de Nord și USMF vor desfășura instruiri despre comportamentul în caz de calamități

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și reprezentații Gărzii Naționale din statul Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii, vor desfășura instruiri de simulare despre comportamentul în caz de calamități și situații de urgență, precum și acordarea primului ajutor.

Evenimentul va fi inaugurat la 20 mai, începând cu ora 9.0, la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” (strada Nicolae Testemițanu, 29), Sala numărul 11, etajul I. La activitate sunt așteptați studenții din ultimii ani de studii, medicii rezidenți, studenții-doctoranzi, cadrele didactice și tinerii specialiști.

Cursul de instruire se va desfășura în perioada 20-24 mai 2024 în mai multe locații ale Universității: Complexul Sportiv Universitar (strada Nicolae Testemițanu, 24/5), teren în aer liber.

În total, la activitățile de instruire vor participa peste 140 de persoane.

Evacuări masive în regiunea Harkov, în urma atacurilor terestre ale rușilor. Mii de oameni își părăsesc casele

Aproape 10.000 de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Ucraina a evacuat aproape 10.000 de persoane din regiunea Harkov

Foto: Reuters

„În total, 9.907 de persoane au fost evacuate”, a declarat guvernatorul Oleg Sinegubov, la peste o săptămână de la lansarea atacului rus, în legătură cu care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atenţionat că ar putea fi doar primul val al unei ofensive mai ample, transmite agerpres.ro.

Aceste persoane au fugit din calea soldaţilor ruşi, care au reuşit să avanseze între cinci şi zece kilometri de-a lungul frontierei de nord-est, înainte de a fi opriţi de forţele ucrainene.

Sinegubov a declarat că forţele armate ucrainene au respins două tentative de a le străpunge apărarea în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă.

Însă situaţia este „sub control”, „apărătorii desfăşurând asalturi şi operaţiuni de curăţare în unele zone”, a precizat el.

Moscova a atacat mai multe localităţi, printre care Vovciansk, situat la numai cinci kilometri de frontieră. „În zona oraşului Vovciansk, trupele ucrainene îşi întăresc apărarea”, a adăugat Sinegubov.

În urmă cu o zi, el a declarat că forţele ruse au ocupat Vovciank şi că toţi locuitorii, cu excepţia a 200 dintre ei, au fugit din cauza luptelor.

Forţele ruse au ocupat 278 de kilometri pătraţi între 9 şi 15 mai, cele mai mari cuceriri teritoriale ale lor de la sfârşitul lui 2022, potrivit unui calcul al AFP pe baza unor date ale Institute for Study of War (ISW).

„Ei şi-au lansat operaţiunea, ea poate fi constituită în mai multe valuri. Iar acesta este primul lor val”, a afirmat preşedintele ucrainean Zelenski.