Chirurgii endovasculari ai Spitalului Clinic Republican ”Timofei Moșneaga” au salvat viața unei femei cu ajutorul unei proceduri medicale complexe. Pacienta era diagnosticată cu o fistulă arterio-venoasă durală.
Aceasta reprezintă o legătură anormală între arterele și venele creierului. În acest caz se mărește presiunea în segmentul venos al creierului și crește riscul eruperii venei și riscul unui ictus hemoragic. Aceasta se soldează cu o invaliditate profundă a pacientului sau chiar deces în dependență de regiunea unde a fost hemoragia. Pacienta de 62 de ani acuza inițial ”zgomote” insuportabile în urechi, după care a apărut și cefaleea.
”De doi ani am auzit acest zgomot insuportabil. Nu puteam dormi, nu puteam să mă concentrez. Mi-au pus diagnoza migrena. Permanent aveam dureri de cap. După un șir de investigații am aflat că am fistulă arterio-venoasă durală”, povestește pacienta Svetlana B. Chirurgii endovasculari au abordat acest caz medical de o complexitate majoră prin metoda neuro-endovasculară folosind abordul atât transarterial, cât și cel transvenos cu embolizare cu onyx și sacrificarea sinusului bolnav.
”Rezultatul intervenției este unul bun. Complexitatea cazului constă în faptul că au fost foarte multe surse sau feeder-e arteriale care din diferite părți drenau în acest sinus și închiderea doar a unui feeder arterial nu era o soluție durabilă. De aceea s-a recurs la combinarea și transarterială și transvenoasă cu excluderea sinusului din circuit și embolizarea cu clei special onyx, care pătrunde în malformație, astfel sigilând configurația patologică și tratează boala” a explicat șeful Cabinetului Chirurgie endovasculară și cardiologie intervențională, Sorin Barat.
”Acum nici nu-mi vine a crede că pot dormi liniștită. Aud în sfârșit liniștea. Mă simt foarte bine. Chirurgii au mâini de aur. Le mulțumesc tuturor” a adăugat pacienta Svetlana B. Femeia în stare satisfăcătoare, cu reducerea simptomelor a fost externată la domiciliu a treia zi după intervenție.
OMS, în alertă: 7,6 milioane de cazuri de febră dengue în 90 de țări
În ultimii cinci ani, numărul cazurilor de febră dengue a crescut alarmant, situația fiind extrem de îngrijorătoare mai ales în America anul acesta, potrivit unui nou raport publicat săptămâna aceasta de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Peste 7,6 milioane de cazuri de febră dengue în 90 de țări
Organizația Mondială a Sănătății a dezvăluit faptul că a primit rapoarte ce fac referire la un număr de 7,6 milioane de cazuri din 90 de țări, fiind incluse și regiuni din sudul Europei, transmite a1.ro.
Peste 16 000 dintre cazuri s-au agravat serios, iar 3 000 dintre acestea au dus la moarte sigură.
Deși există posibilitatea ca unele persoane să nu dezvolte absolut niciun simptom pe toate perioadă îmbolnăvirii, există și cazuri extrem de grave, unde febra denga poate duce chiar la hemoragii severe și la leziuni serioase ale organelor interne.
Ceea ce este extrem de îngrijorător este faptul că multe țări nu au o capacitate suficientă de supraveghere a răspândirii acestei afecțiuni, ceea ce îi determină pe reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății să creadă că numărul de cazuri real este cu mult mai mare.
Ce este febra dengue
Febra Denga sau febra dengue așa cum mai este cunoscută, este o boală infecțioasă produsă de un virus ce poartă denumirea de Virus Denga.
Virusul Denga se transmite extrem de ușor la om printr-o mușcătură de țânțar infectat din specia Aedes, țânțar care aparține unei specii tropicale și subtropicale, dar care s-a răspândit în întreaga lume.
Țânțarii se infectează la rândul lor în momentul în care se hrănesc cu sânge de la o persoană infectată, virusul circulând în organism pentru o perioadă de 2-7 zile.
Simptomele febrei dengue
Potrivit dsptimis.ro, după perioada de incubație de 4-10 zile, infecția cu virusul Denga poate fi resimțită în organism inițial exact ca o gripă, principalele simptome fiind: febră, dureri de cap severe, dureri oculare, dureri articulare, dureri musculare, erupții cutanate, dureri în gât, inflamarea faringelui și conjunctivei, grețuri, vărsături și anorexie.
De asemenea, pot apărea hemoragii ușoare precum: sângerare de nas și gingii, petesii, sângerare vaginală și sângerare gastro-intestinală, dar care anunță de fapt o formă severă de boală.
Atunci când o febra denga devine hemoragică, boala se transformă într-o complicație care poate duce la deces. Totul poate începe cu o febră mare de 41 de grade Celsius, care poate fi însoțită de convulsii, mărirea ficatului, insuficiență circulatorie, insuficiență de organ, dar și hemoragii severe.
Pentru un moment nu există un tratament specific acestei boli, medicii încercând să mențină volumul de sânge circulant pentru ca viața pacienților să nu fie pusă în pericol.
Măsuri de prevenție împotriva febrei dengue
Cel mai important este ca oamenii să stea departe de înțepăturile de țânțari, fie prin utilizarea substanțelor repelente, fie prin purtarea unor haine care să nu le permită țânțarilor să înțepe prin material.
În cazull în care bănuiți că puteți fi infectat cu această boală și aveți simptomele specifice, este recomandat să discuțați cu un medic pentru a putea lua toate măsurile necesare vindecării.
Astăzi este marcată Ziua Mondială fără Tutun. Recomandările ANSP
Anual, la data de 31 mai marcăm Ziua mondială fără tutun pentru a aborda consecințele pe care le are tutunul și produsele care conțin nicotină asupra sănătății populației, de a susține politici eficiente de reducere a riscurilor condiționate de tutun, dar și pentru a îndemna oamenii să-și revendice dreptul la sănătate și la o viață fără tutun pentru generațiile viitoare, susțin reprezentanții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).
„Protejarea copiilor de interferența industriei tutunului – sub acest îndemn ne mobilizăm eforturile pentru a adopta reglementări mai puternice care să protejeze tinerii de efectele nocive ale produselor din tutun și a produselor ce conțin nicotină de practicile înșelătoare ale industriei tutunului, care subminează politicile de sănătate publică, afectând sănătatea, bunăstarea și mediul înconjurător”, anunță reprezentanții ANSP.
Potrivit ANSP, promovarea falsurilor și a tacticilor înșelătoare ale industriei tutunului au atras generații de consumatori de tutun, fapt ce a dus la o epidemie globală a consumului de tutun. Industria tutunului a ademenit din ce în ce mai mulți copii și adolescenții, folosind diferite tactici de promovare și publicitate, țintind direct cu un nou portofoliu de produse care le afectează viața. Industria tutunului continuă să opună rezistență măsurilor bazate pe dovezi, precum implementarea spațiilor libere de fumat, majorarea accizelor și interdicțiile cuprinzătoare ale publicității, promovării și sponsorizării pentru tutun.
La nivel global, în anul 2022, circa 37 de milioane de copii cu vârste între 13-15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, această cifră a ajuns la 4 milioane de consumatori.
În Republica Moldova, în 2019, 16,3% din adolescenți de vârste 13-15 ani erau consumatori activi ai produselor de tutun și celor care conțin nicotină: 20,4% băieți și 11,8% fete (Studiului GYTS, 2019). Iar, potrivit celor mai recente date din 2022, în Republica Moldova, 25% de adolescenți cu vârsta de 13-17 ani au folosit țigări electronice (Studiul „Comportamentul de sănătate la copiii cu vârsta școlară” – Health Behaviour in School-aged Children (HBSC )).
O situație alarmantă la consumul de tutun se atestă și în rândul adulților. Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), 3 din 10 adulți (18 – 69 ani), sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Rezultatele studiului atestă o creștere a prevalenței fumătorilor cu peste două puncte procentuale, constituind 27,6 % (48,9 % bărbați și 6,3 % femei) față de datele aceluiași studiu efectuat în 2013 (25,3%).
Pentru a avea în continuare venituri de miliarde de dolari, industria tutunului lucrează pentru a crea un mediu care să promoveze adoptarea produselor sale de către generația următoare, inclusiv reglementări vagi pentru a se asigura că produsele sale sunt disponibile și accesibile. Industria dezvoltă, produse și strategii de publicitate care atrag copiii și adolescenții, ajungând la aceștia prin intermediul rețelelor de socializare și platformelor online.
Produsele noi de nicotină și tutun, precum țigările electronice și produsele din tutun încălzit câștigă teren în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenții din Regiunea Europeană a OMS au folosit țigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulți. În unele țări din regiune, ratele de utilizare a țigărilor electronice în rândul elevilor sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele de consum de țigări convenționale.
Potrivit ultimelor cercetări, țigările electronice intensifică dependența de nicotină. Dovezile alarmante cu privire la efectele țigărilor electronice asupra sănătății și vieții consumatorilor și a celor din jur demonstrează că nicotina din e-țigarete este un aditiv extrem de dependent, care afectează creierul în dezvoltare al adolescenților și triplează șansele de a deveni fumător în viața de adult.
La nivel global, 111 țări, inclusiv Republica Moldova, au adoptat măsuri de reglementare a produselor ce conțin tutun și a produselor conexe. Acestea includ interdicții privind utilizarea țigărilor electronice în zone publice închise; interzicerea publicității, promovării și sponsorizării, aplicarea avertismentelor de sănătate pe ambalaje, precum și a restricțiilor de vârstă privind vânzarea țigărilor electronice și a interdicțiilor sau restricțiilor privind aromele.
Apariția continuă a produselor noi din tutun și a produselor conexe, în special a țigărilor electronice pe piața globală și cea a Republicii Moldova, care prezintă un grup eterogen de produse și evoluția continuă a acestora ca design și structură, face dificilă reglementarea lor, inclusiv și a dispozitivelor de încălzire.
Republica Moldova, ca țară-parte a Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului (CCCT), continuă să consolideze cadrul legislativ privind controlul tutunului. Actualmente este în proces de promovare un nou proiect de lege pentru modificarea unor normative în domeniul controlul tutunului, care vine să transpună actele Uniunii Europene și să sporească apropierea legislativă de elementele-cheie ale acquis-ului comunitar precum și noile evoluții în ceea ce privește produsele din tutun. Cele mai relevante reglementări propuse spre modificare includ următoarele aspecte:
Excluderea excepției de etichetare pentru produsele de tutun încălzit;
Extinderea spațiilor libere de tutun;
Reglementări mai clare pentru țigărilor electronice;
Prevenirea publicității și comercializării produselor din tutun și a celor conexe în mediul online;
Prevenirea promovării produselor din tutun în materialele media audiovizuale, etc.
Această decizie denotă voința politică a autorităților de a pune în aplicare mecanisme durabile care să prevină impactul consumului produselor din tutun asupra sănătății populației și să elimine comerțul ilicit cu produse din tutun și produse conexe.
Tatuajele pot crește riscul de cancer cu 20%, arată un studiu efectuat în Suedia
Tatuajele sunt asociate cu un tip mortal de cancer al sângelui, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Lund din Suedia, care au descoperit că persoanele tatuate au un risc cu 21% mai mare de a dezvolta limfom, comparativ cu persoanele fără tatuaje.
Limfomul este un tip de cancer care afectează celulele albe din sânge, esențiale în lupta împotriva infecțiilor. Se crede că legătura se află în chimicalele cancerigene din cerneala de tatuaj. Atunci când este injectată în piele, aceasta este interpretată ca fiind ceva străin și sistemul imunitar este activat, provocând o inflamație de grad scăzut în organism care poate declanșa cancerul, transmite adevarul.ro.
Aproximativ 46% dintre americani, cu vârste între 30 și 49 de ani, au cel puțin un tatuaj, în timp ce 22% din toate grupele de vârstă, în medie, au mai mult de unul. În plus, 15% dintre americani care nu au un tatuaj au declarat că este destul de probabil sau extrem de probabil să își facă unul, potrivit unui sondaj realizat de Pew Research Center.
Cercetătorii au identificat persoanele cu limfom cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani folosind registrele populației și apoi le-au potrivit cu un grup de control de același sex și vârstă, dar fără un diagnostic de limfom. Participanților li s-a dat apoi un chestionar despre factorii de stil de viață pentru a vedea dacă erau tatuați sau nu.
Aproximativ 1.400 de persoane cu limfom au răspuns la chestionar, precum și 4.193 de persoane din grupul de control. În grupul cu limfom, 21% (289 de persoane) erau tatuați, în timp ce 18% (735 de persoane) erau tatuați în grupul de control.
„După luarea în considerare a altor factori relevanți, cum ar fi fumatul și vârsta, am constatat că riscul de a dezvolta limfom era cu 21% mai mare în rândul celor care erau tatuați”, a declarat Christel Nielsen, cercetătorul de la Universitatea Lund, conducătorul studiului.
Cercetătorii au mai stabilit că dimensiunea tatuajului ar putea influența riscul de limfom și cred că un tatuaj pe tot corpul ar putea fi asociat cu o șansă mai mare de cancer.
