Un om de afaceri și fondator al unui club sportiv a murit în timpul unei competiții, la Strășeni

Un bărbat a murit, în timp ce participa cu mai mulți cunoscuți de-ai săi la o competiței de alergări prin pădure. Tragedia a avut loc în amiaza zilei de duminică, în pădurea din localitatea Căpriana, din raionul Strășeni, scrie PulsMedia.

Este vorba despre omul de afaceri Boris Doneț, în vârstă de 68 de ani, fondatorul companiei de construcție Fauri SRL, dar și fondator al clubului de amatori sportivi „Faurii”.

Potrivit surselor, Doneț ar fi organizat cu mai mulți cunoscuți un trailrun cu genericul „Orientare Sportivă”.

„Startul competiției ar fi fost dat în jurul orei 11:00, pe un traseu cu o distanță de 3 km, iar cu 150 m până la finiș, Doneț găsit de către un amic de-al său în stare de inconștiență la sol”, susține interlocutorul nostru care a solicitat să nu-i fie divulgată identitatea.

Ulterior bărbatul a fost transportat de către amicul său, un bărbat de 65 de ani, la Institutul de Medicină Urgentă din Chișină, dar din nefericire medicii au putut doar să constate decesul.

Medicul-legist care a examinat vizual cadavrul ar fi constatat preliminar că pe suprafața acestuia nu există semne de moarte violentă, iar amicii săi ar fi declarat oamenilor legii că victima se afla la evidența medicului de familie, după ce anterior ar fi avut grave probleme de sănătate.

Reprezentanții IP Strășeni au confirmat existența unui asemnea incident înregistrat în pădurea de la Căpriana, dar fără a confirma sau infirma dacă este vorba despre omul de afaceri Boris Doneț făcând trimitere la secretul anchetei.

Cadavrul acestuia a fost transportat la Centrul de Medicină Legală unde urmează a fi expus mai multor analize de laborator pentru a se stabili cu exactitate circumstanțele în care a survenit decesul.

Anterior, numele lui Boris Doneț a figurat într-o investigație RISEMoldova, după ce cu ajutorul acestuia un cipriot a pus pe roate oafacerea de lux ocolind legea și a devenit proprietarul a 7 hectare de teren în pădurea de lângă Căpriana, considerată arie protejată. 

Potrivit sursei, şantierul din Pădurea Căpriana este amplasat pe locul fostelor grădini ale oamenilor din sat. Începând cu octombrie 2008, loturile agricole au fost cumpărate, unul câte unul, de Conreir SRL. Firma a fost fondată de omul de afaceri Boris Doneţ. Noul proprietar a comasat terenurile şi a cerut autorităţilor schimbarea destinaţiei acestora.

„La doar o lună de la decizia Guvernului, Boris Doneţ a vândut firma, la pachet cu terenurile a căror destinaţie a fost schimbată, la preţul oficial de 5400 de lei. Noul asociat unic al Conreir SRL a devenit cetăţeanul cipriot Igor Rimmer. Graba cu care s-au făcut tranzacţiile arată că Doneţ a pregătit terenul pentru şantierul lui Rimmer, în condiţiile în care, conform Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, terenurile agricole nu pot fi vândute cetăţenilor străini sau companiilor cu capital străin. Boris Doneţ vine cu propriile argumente pentru tranzacţiile făcute în 2010 şi susţine că nu mai are relaţii de afaceri cu Rimmer”, scrie sursa.

În scurt timp, conform investigaţie, modificarea destinaţiei terenului de 7 hectare de lângă Căpriana s-a făcut „în legătură cu construcţia Complexului social, turistic pentru odihnă”. La modul practic, însă, acesta s-a materializat într-un complex de vile de clasă lux. Pe site-ul oficial, proprietarul propune mai multe tipuri de case, cea mai mică fiind de 120 de metri pătraţi.

„Pe cele 7 hectare din inima Codrilor, compania Conreir SRL a scos la vânzare aproape 50 de loturi. În medie, preţul unui lot trece de 2 milioane de lei, iar cu tot cu vilă, cei „care preţuiesc valoarea naturii” ar trebui să mai scoată din buzunar alte 3 milioane de lei”, precizează autorii investigaţiei.

 Conform investigaţiei, Rimmer este cetăţean al Ciprului și deţine funcţii de conducere în сâteva firme cipriote, fiind implicat în afaceri şi în Kazahstan, în special pe piaţa imobiliară şi a materialelor de construcţie. În Republica Moldova, pe lângă firma care deţine cele şapte hectare în Pădurea Căpriana, Rimmer mai are un centru de birouri situat pe bd. Ştefan cel Mare din capitală. Tot aici, Boris Doneţ, cel care i-a vândut cipriotului firma Conreir SRL în 2010, construieşte, prin firma sa – Fauri SRL, cinci blocuri locative „de elită”, mai scrie sursa citată.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Autoritățile vor subvenționa deschiderea mai multor farmacii în satele mici
Articolul anterior
Tânăr de 23 de ani, ajuns la spital în urma unui grav accident produs la Căușeni
Articolul următor