Universitatea din Taraclia devine filiala unei universități din Bulgaria

02/12/2023

News

Universitatea Grigore Țamblac din Taraclia devine filială a Universității „Angel Kanchev” din Ruse (Bulgaria).

Universitatea din Taraclia, filiala unei universități din Bulgaria Foto: Europalibera.org

În urma înțelegerii principiale dintre președintele Republicii Moldova Maia Sandu și președintele bulgar Rumen Radev din octombrie 2022, actualizării subiectului în timpul vizitei vicepreședintei bulgare Iliana Iotova la Chișinău în noiembrie 2023, recent responsabilii din ambele instituții de învățământ au discutat în cadrul unei videoconferințe detaliile pentru ca acordul să poată fi semnat eventual la sfârșitul lunii ianuarie a anului viitor, transmite ipn.md.

În cadrul întrevederii online oficialii au discutat despre aspectele importante ale viitoare cooperări dintre cele două universități. De asemenea, au fost discutate detalii academice și administrative.

Potrivit rectorului Universității din Ruse, aceasta va oferi trei specializări de formare pentru naționalii bulgari din raionul Taraclia: managementul afacerilor; tehnologia agricolă și a transporturilor; informatică. Alegerea acestor programe se pliază nevoilor specialiștilor din locurile cu peste 40.000 de etnici bulgari.

De asemenea, aranjamentul în curs de constituire ia în calcul și posibilitatea de a crea condiții europene de studii și pentru tinerii din raionul Bolgrad (Ucraina), populat de etnici bulgari, punând bazele unei cooperări trilaterale între Moldova, Bulgaria și Ucraina.

De menționat că Universitatea din Ruse a sprijinit din 2004 dezvoltarea Universității de Stat Taraclia, oferind o asistență metodologică și resurse de informare.

Universitatea menține o relație activă cu conducerea raionului Taraclia din Moldova și este implicată în numeroase inițiative ale bulgarilor din Bugeac: festivaluri de folclor, expoziții ale producătorilor agricoli, olimpiade în limba bulgară și altele. Anual la Universitatea din Ruse se organizează practici lingvistice și cursuri de calificare. Universitatea implementează și mobilitatea pe termen lung a studenților TSU în cadrul programului Erasmus+.

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

Finlanda (52),
Țările de Jos (52),
Norvegia (55),
Germania (69),
Slovenia (68),
Danemarca (71),
Elveția (73),
Armenia (79),
Suedia (80),
Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

Macedonia de Nord (+25,5%),
Cipru (+24,8%),
Turcia (+15%),
Azerbaidjan (+12,5%),
Irlanda (+11,7%),
Muntenegru (+11,3%),
Armenia (+10,6%),
Croația (+10,4%),
Ungaria (+8,7%),
Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
Georgia (+8,2%),
Bulgaria (+8,1%),
Austria (+6,8%),
Italia (+5,7%),
Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35).

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.

Companiile japoneze, invitate să investească în Moldova

Valorificarea oportunităților economice și investiționale, ultimele evoluții din regiune și consolidarea relațiilor apropiate cu Japonia au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu viceministrul pentru Afaceri Internaționale în cadrul Ministerului Finanțelor din Japonia, Masato Kanda, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 5-6 iunie.

Șeful Executivului a apreciat susținerea consecventă pe care Japonia o acordă țării noastre de-a lungul anilor, ceea ce ajută Republica Moldova să realizeze obiectivele de creștere a calității vieții oamenilor. În acest sens, premierul a accentuat cooperarea în domeniul agricol, cel al sănătății, dar și alte sectoare cheie pentru modernizarea țării. În același timp, premierul Dorin Recean s-a referit la importanța valorificării potențialului de cooperare economică dintre cele două state, reiterând interesul țării noastre pentru atragerea de noi investiții nipone în sectorul IT și industria creativă, industria auto, energia regenerabilă, producerea și prelucrarea produselor agricole, medicină și electronică. „Guvernul construiește infrastructura și condițiile necesare pentru antreprenorii care vin să investească în Republica Moldova. Suntem o țară sigură pentru dezvoltarea unor afaceri prospere, oferim acces la piața Uniunii Europene și muncim pentru a face activitatea de afaceri cât mai simplă și profitabilă”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului și la succesele înregistrate în domeniul comercial. În anul 2023, volumul comerțului bilateral moldo-nipon a crescut, iar exporturile de produse moldovenești pe piața japoneză s-au majorat cu 27%. Printre mărfurile exportate se regăsesc articolele textile, vinurile, iar din cele importate fac parte autoturismele pentru transportul persoanelor, echipamentul agricol și medical.

Potrivit premierului Dorin Recean, participarea Republicii Moldova la Expo Osaka 2025 va impulsiona promovarea produselor „Made in Moldova” pe piața japoneză și va face mai cunoscute oportunitățile de afaceri din Moldova pentru mediul de afaceri nipon.