Borș acru și popcorn din Moldova, pe rafturile unei rețele de supermaketuri din România

11/12/2023

News

O companie din Republica Moldova vinde borș acru în rețeaua de magazine Lidl din România, dar și popcorn și ambalaje individuale pentru vânzarea acestuia în cinematografele și chioșcurile stradale din țara vecină.

Compania Sadro Ursu SRl a fost înființată în 1993, începându-și activitate cu vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare, transmite Știri.md, cu referire la logos.press.md.

Ulterior, compania a devenit primul producător e chips-uri din țară. Apoi, aceasta a început a produse borș acru și popcorn la microunde, devenind principalul exportator al acestor produse din Republica Moldova.

La început, Sadro Ursu producea popcorn pentru export sub „private label” pentru Carrefour România (proiectul a eșuat din cauza unor probleme logistice). La scurt timp, compania a început să exporte popcornul sub propriul brand, spre vânzare în magazine mici. De menționat că, compania cultivă porumb special pentru popcorn.

Mergând adesea în România, directorul comercial Sadro Ursu Alina Munteanu a atras atenția asupra borșului acru, care la acea vreme era produs în țara vecină de o singură întreprindere cu capital italian. Atunci, aceasta a decis să adopte acest produs atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Acum, acest produs, indispensabil pentru zeama sau alt tip de supă, produs la Chișinău, se găsește în magazinele din Moldova, dar și în lanțul românesc de supermarketuri germane Lidl.

Acum patru ani, compania a început să producă și ambalaje din hârtie, precum pahare pentru popcorn, pahare pentru băuturi, adaptate pentru cinematografele și companiile de popcorn stradale. Acum, acestea sunt exportate în România.

De-a lungul anilor, compania, pentru a satisface cerințele internaționale, a introdus un sistem de control al calității în mai multe etape pentru toate tipurile de produse.

Potrivit datelor din surse deschise, compania Sadro Ursu a avut în 2022 venituri din vânzări de 37,65 milioane lei cu pierderi de 2,59 milioane. Cu un an mai devreme, volumul vânzărilor era de 32,05 milioane lei, profit – 1,98 milioane. În cadrul întreprinderii activează peste 20 de persoane.

Înmormântările nu vor mai fi la fel. Sicriul ar putea fi interzis

Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră îngrijorează tot mai mult oamenii de știință. Motivele sunt multiple. Dar unul dintre ele se reflectă strict la individul uman, la viața, dar și la moartea lui. Spre exemplu, o incinerare cu gaz produce emisii de dioxid de carbon echivalente unui zbor dus-întors de la Londra la Paris, scrie evz.ro.

Aproximativ 80% dintre cei care mor în Marea Britanie sunt incinerați în fiecare an, potrivit unui raport al firmei de consultanță pentru carbon, Planet Mark. Dar și înmormântările tradiționale pot polua.

Sicriele nebiodegradabile sunt adesea făcute cu substanțe chimice nocive, iar cadavrele sunt îmbălsămate folosind formaldehidă: o substanță care este toxică și care se poate scurge în sol.

Într-un sondaj recent al Co-op Funeralcare, realizat de YouGov, o persoană din 10 a declarat că ar dori o înmormântare mai „ecologică”.

Giulgiu în loc de sicriu

„Nu vreau ca ultimul meu act pe această planetă să fie un act poluant”, explică Rachel Hawthorn, o rezidentă din Hebden Bridge, West Yorkshire, Marea Britanie.

Se pregătește să își facă propriul giulgiu de înmormântare pentru că este îngrijorată de impactul pe care îl au asupra mediului înmormântările și incinerările tradiționale.

„Încerc din greu în viața mea să reciclez, să consum mai puțin și să trăiesc într-un mod prietenos cu mediul, așa că vreau ca și moartea mea să fie la fel”, adaugă ea.

Femeia în vârstă de 50 de ani consideră că giulgiul poate să elimine necesitatea unui sicriu.

Morminte mai puțin adânci

De asemenea, Rachel se ocupă cu sprijinirea persoanelor aflate pe moarte, precum și a celor dragi acestora, pentru a face alegeri informate în ceea ce privește îngrijirea funerară.

„Vreau ca mai mulți oameni să știe că există opțiuni și că nu trebuie să ajungem într-o cutie”, spune ea, potrivit BBC.

Practica de a săpa morminte la o adâncime de 2 m datează cel puțin din secolul al XVI-lea și se crede că a fost o măsură de precauție împotriva ciumei.

Când va veni vremea lui Rachel, aceasta dorește o înmormântare naturală, ceea ce înseamnă utilizarea unui sicriu sau a unui giulgiu biodegradabil într-un mormânt mai puțin adânc.

Straturile superioare ale solului conțin microbi mai activi, astfel încât cadavrele se pot descompune în aproximativ 20-30 de ani, în loc de până la 100 într-un mormânt tradițional.

Lista celor mai slabe parole. Pot fi sparte într-o secundă

Oamenii continuă să se confrunte cu o problemă majoră de securitate cibernetică, utilizând parolele extrem de slabe, care pot fi sparte în câteva milisecunde. Lista anuală publicată de NordPass, un manager de parole, dezvăluie că lipsa creativității și a educației digitale plasează România în rândul țărilor unde siguranța conturilor online este minimă, scrie evz.ro.

„123456” – vedeta nefericită a parolelor

Cea mai comună parolă în 2024 în România rămâne „123456”, urmată de variante similare precum „123456789” și „12345”. Aceste combinații simple de cifre sunt atât de populare încât hackerilor le ia mai puțin de o secundă să le spargă, utilizând tehnici automate de tip „brute force”.

Mai surprinzătoare este apariția în top a parolelor personalizate, cum ar fi „andreea” (locul 9), cu o „rezistență” de doar 17 secunde, și „steaua” (locul 10). Tot pe listă regăsim „parola”, „qwerty123” și „dinamo”. Aceste opțiuni, aparent inofensive, expun utilizatorii la riscuri serioase în fața atacurilor cibernetice.

De altfel, o combinație des întâlnită, „teiubesc” (locul 16), este singura care le creează hackerilor dificultăți mai mari, necesitând aproximativ trei ore pentru a fi spartă.

Top 10 cele mai comune parole alese de români în 2024

123456 – Timp de spargere: <1 secundă
123456789 – Timp de spargere: <1 secundă
qwerty123 – Timp de spargere: <1 secundă
parola – Timp de spargere: <1 secundă
12345678 – Timp de spargere: <1 secundă
12345 – Timp de spargere: <1 secundă
1234567890 – Timp de spargere: <1 secundă
andreea – Timp de spargere: 17 secunde
steaua – Timp de spargere: <1 secundă
dinamo – Timp de spargere: <1 secundă

Parolele slabe și consecințele utilizării lor

Într-o lume digitalizată, parolele slabe reprezintă o invitație deschisă pentru hackeri. În 2023, o grupare de hackeri a reușit să fure peste 100 de milioane de euro în doar doi ani, demonstrând cât de vulnerabile sunt conturile protejate insuficient.

Cezar Bărbuceanu, expert în securitate cibernetică la DNSC, explica pentru libertatea.ro că: „Parolele simple sunt extrem de ușor de spart. Recomandăm utilizarea unui manager de parole care să genereze și să stocheze combinații complexe. Dacă nu se folosește un astfel de instrument, parola ar trebui să includă caractere speciale, majuscule, cifre și să fie cât mai lungă.”

Cum să-ți protejezi conturile mai bine?

Specialiștii în securitate cibernetică recomandă mai multe măsuri pentru a evita situațiile neplăcute:

Folosirea unui manager de parole: Aceste aplicații pot genera și stoca parole complexe, iar un utilizator obișnuit, cu peste 100 de conturi online, poate beneficia enorm de pe urma lor.
Activarea autentificării multifactoriale (MFA): Adăugarea unui strat suplimentar de protecție, cum ar fi un cod unic trimis pe telefon, crește semnificativ siguranța.
Evitarea datelor evidente: Parolele care includ numele utilizatorului, date de naștere sau alte informații personale sunt ușor de ghicit.

Parolele slabe, o problema globală

România nu este singura țară afectată. În clasamentul global, „123456” domină pentru al șaselea an consecutiv, fiind urmată de alte combinații evidente precum „123456789” sau „parola”. De asemenea, nume populare, cum ar fi „andrei” sau „michelle”, și termeni cunoscuți din cultura pop, precum „pokemon” sau „minecraft”, sunt frecvent utilizate.

Educația digitală, o soluție pe termen lung

Soluția pentru reducerea vulnerabilităților online începe cu educația digitală. Într-o epocă în care tehnologia avansează rapid, utilizatorii trebuie să înțeleagă importanța unei parole complexe și să adopte instrumente moderne pentru protecția datelor.

Oamenii sunt îndemnați să-și revizuiască parolele și să adopte obiceiuri digitale mai sigure, protejându-și astfel identitatea și resursele financiare.

Ce se va întâmpla dacă inteligența artificială devine conștientă. Planul cercetătorilor pentru a evita scenariul „Frankenstein”

Evoluția rapidă a inteligenței artificiale a adus în discuție întrebări de etică ce până nu demult apăreau doar în literatura științifico-fantastică: dacă sistemele AI vor putea într-o zi să „gândească” la fel ca oamenii, spre exemplu, vor putea ele să trăiască experiențele noastre subiective? Dacă roboții vor știi ce înseamnă suferința, este omenirea pregătită pentru tratarea lor?

Un grup de filozofi și informaticieni susțin că omenirea trebuie trateze cu seriozitate problema îngrijirii acestor sisteme AI, scrie digi24.ro. Într-un raport publicat luna trecută și citat în revista Nature, ei cer ca firmele de tehnologie AI să nu se preocupe doar de evaluarea sistemelor lor pentru a descoperi dacă au dobândit conștiință de sine și capacitatea de a lua decizii independent, ci să vină și cu politici pentru tratarea AI-ului, dacă aceste scenarii devin realitate. Oamenii de știință spun că dacă nu vom recunoaște că un sistem AI a devenit conștient, acest lucru ar putea duce la neglijarea sa, la vătămare și la suferință. Unii cred că această idee este inutilă, mai ales în condițiile în care inteligența artificială conștientă pare atât de departe și s-ar putea dovedi o realizare imposibilă.

Totuși, „consecințele manifestării [conștiinței] sunt destul de profunde încât nu trebuie să ignorăm această posibilitate”, a scris cercetătoarea Anil Seth de la Universitatea din Sussex, Brighton, Marea Britanie, pentru revista de știință Nautilius. „Problema cu creatura lui Frankenstein nu a fost că a prins viață, ci că era conștientă și putea simți.” Miza este cu atât mai mare cu cât omenirea depinde tot mai mult de aceste tehnologii, a spus și Jonathan Mason, un matematician din Oxford. El susține că găsirea unor metode de evaluare a sistemelor AI pentru a determina dacă au dezvoltat o conștiință ar trebui să fie o prioritate. Oamenii ar putea avea de suferit dacă sistemele AI nu sunt testate corect pentru evaluarea conștiinței, a spus și Jeff Sebo, filozof de la Universitatea New York. Dacă presupunem greșit că un sistem este conștient, ar putea fi alocate fonduri pentru bunăstarea sa care puteau fi folosite mai bine pentru oamenii și animalele ce au nevoie de îngrijire.

În luna septembrie, Organismul consultativ la nivel înalt al Națiunilor Unite privind inteligența artificială a emis un raport legat de felul în care lumea ar trebui să gestioneze tehnologia AI. În document nu se menționează nimic despre conștiința inteligenței artificiale, în ciuda faptului că mai mulți oameni de știință au cerut ca grupul să susțină cercetarea în privința evaluării conștiinței în cazul roboților. Cu toate că nu se știe dacă sistemele AI vor căpăta vreodată conștiință de sine – o stare care este greu de evaluat chiar și la oameni și animale – incertitudinea nu ar trebui să descurajeze eforturile de dezvoltare a unor protocoale pentru evaluarea situației, potrivit lui Sebo. Oamenii de știință au propus o listă de criterii care ne pot ajuta să identificăm sisteme ce au șanse mari de a fi conștiente. Criteriile se bazează pe teorii ale conștiinței din domeniul neuroștiinței.