Istoricul colindului „O, brad frumos”. În câte limbi a fost tradus acesta

23/12/2023

News

Celebrul colind „O, brad frumos” este unul dintre cele mai cunoscute cântece de Crăciun. Colindul a fost tradus într-o mulțime de limbi. Care este istoricul acestui colind? Cum a apărut și ce semnificație are?

„O, brad frumos”, unul dintre cele mai faimoase colinde

O Tannenbaum se traduce prin „O, brad frumos” și colindul devenit celebru este, de fapt, o combinație a unor vechi cântece populare german „Es lebe hoch der Zimmermannsgeselle” și o melodie populară din secolul al XVI-lea compusă de Melchior Franck, „Ach Tannenbaum.”

Cuvântul „Tannenbaum” înseamnă brad, iar „O Tannenbaum!” a fost inițial o melodie populară germană, ale cărei versuri nu aveau nicio referință specifică privind Crăciunul sau bradul de Crăciun. Mai degrabă, bradul era văzut ca simbol al fidelității și rezistenței, potrivit protv.ro.

Abia în târziul secolului al XIX-lea i-au fost adăugate versuri noi și a devenit astfel un cântec popular de Crăciun.

Prima strofă a colindului a fost scrisă de Joachim August Zarnack în anul 1819, iar celelalte 2 strofe în anul 1824 de Ernst Anschütz. Povestea colindului este una fascinantă.

Cunoscutul colind de Crăciun „O Tannenbaum” a fost scris în Germania în anii 1500. Cântecul popular original a fost rescris de multe ori de-a lungul secolelor.

Este surprinzător faptul că acest cântec nu avea inițial legătură cu Crăciunul.

Istoricul colindului

Primele versuri cunoscute ale cântecului Tannenbaum datează din 1550 și provin din regiunea cunoscută sub numele de Silezia, care traversează atât Germania, cât și Polonia.

În 1824, Ernst Anschütz, cantorul bisericii Saint Georg, se pregătește pentru festivitățile de Crăciun. Caută cântece vechi potrivite care să poată fi adaptate pentru ascultătorii tineri.

În timpul căutării, descoperă ceva într-un alt ton. Scrisă de Joachim August Zarnack, este o melodie de dragoste tragică ce pune în contrast infidelitățile unei fete cu stabilitatea și trăinicia unui brad mereu verde. Zarnack a scris prima strofă din celebrul colind, însă continuarea și întreg cântecul nu era deloc unul despre magia Crăciunului, ci despre o poveste tristă, despre o fată infidelă, în contrast cu bradul veșnic verde, trainic și stabil. Un fel de metaforă folosită de Zarnack pentru acest cântec.

Dar bradul era o chestie populară de sărbătoare în țările vorbitoare de limbă germană încă din Evul Mediu.

Ramurile verzi de brad erau folosite ca decorațiuni înainte să fie înlocuite de arbori întregi în secolul al XVI-lea.

Și asta i-a dat lui Anschütz o idee; cu câteva schimbări minore – de exemplu, a înlocuit cuvântul „treu” (credincios) în germană cu „grün” (verde) cu referire la frunze – melodia melancolică de dragoste s-ar putea transforma într-un colind de Crăciun.

Astfel, Anschutz a reușit să transforme această baladă într-un colind care a devenit popular în aproape toată lumea.

Deși originile sale sunt în secolul al XIX-lea, „O Tannenbaum” nu a devenit un colind de Crăciun popular în Germania decât după al Doilea Război Mondial.

Locul său în cultura populară se datorează în parte faptului că melodia a fost folosită într-un cântec satiric despre abdicarea lui Kaiser Wilhelm II, ultimul împărat al Germaniei, care și-a petrecut ultimele zile în exil după ce a fugit din Germania în 1918.

Variante politice ale cântecului au circulat și în timpul Primului Război Mondial.

Emigranții germani au dus cântecul în America, iar acolo, melodia și-a dovedit durabilitatea.

Chiar și Londra a fost fermecată de melodia atrăgătoare. În 1909, o versiune schimbată a cântecului, „Steagul Roșu,” a fost prezentată în „Little Red Songbook,” o carte de cântece de protest folosită de mișcarea internațională muncitorească.

Din 1945, cântecul a devenit imnul neoficial al Partidului Laburist din Marea Britanie. În ziua de azi, delegații încep fiecare conferință de partid cu un cor din „Steagul Roșu.”

Pe parcurs, infidelitățile fetei nestatornice care a inspirat cântecul original au fost uitate de mult și acum colindul „O, brad frumos” reprezintă frumusețea pomului de Crăciun și simbolistica acestuia.

În câte limbi este

Colindul „O, brad frumos”, original „O Tannenbaum” în germană, a fost tradus și adaptat de multe națiuni, inclusiv Franța, Spania și Marea Britanie, România, Japonia și multe altele.

O Tannenbaum a devenit rapid „En busschauffor” (Suedia), „Mon beau sapin” (Franța), O Christmas tree (America), „O denneboom ”(Olanda), „O, kuusepuu” (Estonia), etc. Istoria acestei melodii este una care datează deja de secole și în orice limbă l-ai auzit, vei recunoaște linia melodică. În România, colindul este în continuare cântat la serbările elevilor și rămâne unul popular în sezonul de iarnă.

Oh, brad frumos – versuri

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde,
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde.

O, brad frumos, o, brad frumos,
Verdeața ta îmi place
Oricând o văd sunt bucuros
Și vesel ea mă face
O, brad frumos, o, brad frumos,
Verdeața ta îmi place.

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbată
Mă mângâi și mă faci voios
Și mă-ntărești îndată
O, brad frumos, o, brad frumos
Cu frunza neschimbată.

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.