Drumuri închise, trenuri anulate și mașini blocate în nămeți, în mai multe județe din România, din cauza viscolului

Circulația este oprită pe 4 drumuri naționale din zona Moldovei, mai precis în judeţele Vrancea și Vaslui, a anunțat Centrul InfoTrafic al IGPR marți dimineață, 9 ianuarie, în cea mai recentă informare, la ora 10.00. De asemenea, mai multe trenuri din zona Moldovei au fost anulate, scrie libertatea.ro.


UPDATE ora 13.30: O șoferiță din Vaslui a ajuns cu mașina în râpă pentru că nu a adaptat viteza la șoseaua acoperită cu zăpdată. Accidentul s-a produs pe DJ 245, în apropiere de localitatea Drujești, comuna Băcani. În mașină erau două persoane, mama și fiul ei. Autoturismul a fost găsit de pompieri răsturnat într-o râpă, iar femeia și fiul ei, de 16 ani, au fost scoși. Adolescentul a suferit un traumatism cranio-cerebral și dureri la mâna stângă, iar mama lui, în vârstă de 40 de ani a suferit un traumatism cranio-facial ușor. Ambii au fost duși la Spitalul Elena Beldiman din Bârlad.

UPDATE ora 12.10: Un copil din Suceava cu afecţiuni respiratorii a fost dus cu șenilata la spital din cauză că mașina ambulanței a rămas blocată în zăpadă. O femeie de 21 de ani din comuna Fântânele, satul Slobozia, a cerut ajutor pentru fiul său de un an şi şapte luni, cu probleme respiratorii. Un echipaj de la Ambulanța Suceava a plecat spre ei, dar mașina a rămas blocată cu opt kilometri înainte de destinaţie, pe drumul acoperit cu zăpadă viscolită, a relatat news.ro. De aceea, a fost trimis un echipaj de salvatori de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava. Situaţii similare s-au înregistrat în mai multe zone din Moldova, unde ambulanţe care au pornit către pacienţi au rămas blocate pe drumurile înzăpezite.

UPDATE ora 11.00: Mai multe trenuri au întârzieri din cauza viscolului și a zăpezii și, în funcție de evoluția fenomenelor meteo, pe raza județelor Galați și Iași pot interveni restricționări în următoarele ore, a anunțat CFR Călători. „Pe raza regionalei Iași, întârzierile majore și problemele intervenite la infrastructua feroviară au perturbat turnusul garniturilor ceea ce a condus la imposibilitatea formării trenurilor din graficul de circulație”, a transmis CFR. În acest context, la care se adaugă problemele generate de temperaturile foarte scăzute care afectează șinele, mai multe trenuri au fost anulate, astfel:

Regio 5551/5550 Pașcani-Târgu Neamț și retur Regio 6454/6453 Iași-Scânteia și retur Regio 5471/5472 Bacău-Bicaz-Piatra Neamț Regio 6502/6501 Iași-Ungheni Prut-Iași Regio 5462 Piatra Neamț-Bacău și Regio 5461 circulă cuplat cu IR 1858 pe relația Piatra Neamț-Bacău. Pasagerii care au bilete la trenurile anulate își vor primi banii înapoi, dacă vor face cerere. UPDATE ora 10.10: În acest moment, doar patru drumuri naționale mai sunt închise, din cele 5 care au fost anunțate dimineață, a informat Centrul InfoTrafic al IGPR. Drumuri naționale cu circulația oprită DN 23B Stupina-Ciorăști, județul Vrancea DN 11A Bârlad – Ivești, județul Vaslui DN 24A Huși – Berezeni, județul Vaslui DN 26 Murgeni – Blăgești, județul Vaslui.

Drumuri naționale cu restricție de tonaj > 7,5 tone DN 24B Albița – Huși, județul Vaslui DN 15D Roman – Crăiești, județul Neamț DN 29 Răchiți – Săveni, județul Botoșani Drumuri naționale cu restricție de tonaj > 3,5 tone DN 22 Râmnicu Sărat – Băile, județul Buzău Din cauza vântului, manevrele în toate porturile de la Marea Neagră rămân oprite.

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Detalii cutremurătoare în cazul nou-născutului găsit la groapa de gunoi din Nișcani
Articolul anterior
Două spitale municipale pentru copii sunt arhipline
Articolul următor