Bărbatul rănit la vânătoarea de mistreți era chiar șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului din Hâncești

16/01/2024

News

Șeful subdiviziunii teritoriale a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului Hâncești, Vasile Moraru, a fost împușcat în abdomen în timpul unei partide de vânătoare. S-a întâmplat duminică, iar informaţia a fost confrimată de șeful Inspectoratului pentru Protecţia Mediului Chişinău, Ion Bulmaga. Medicii spun că starea bărbatului este gravă, dar stabilă. În timpul audierilor, victima le-a declarat polițiștilor că s-a împușcat din greșeală, scrie tvrmoldova.

Bărbatul, în vârstă de 34 de ani, a fost rănit în timp ce se afla la o partidă de vânătoare de mistreţi, împreună cu alte 16 persoane, majoritatea fiind rude. S-a întâmplat duminică, în preajma localităţii Caracui din raionul Hânceşti.

GABRIELA SULEAC jurnalist TVR MOLDOVA: „Incidentul s-a produs în pădurea dintre localitățile Caracui, raionul Hancesti, și Albina din raionul Cimislia. Acest weekend a fost ultimul din sezonul de vânătoare la mistreți, iar arendașul zonei forestiere a fost chiar victima, sustin sursele noastre.”

ANATOLIE DUBCEAC, primar, satul Caracui: „Mistreţi sunt. Aceasta este o pădure foarte, foarte bătrână, de sute de ani. În preajma satului 1700 de hectare pe teritoriul satului Caracui. Da, se organizează vânători dar toate sunt legale.”

Bărbatul a fost internat la Spitalul Raional Hînceşti, în stare gravă.

PETRU CIUBOTARU, director, Spitalul raional Hînceşti: „Pacientul a fost consultat şi în regim de qurgenţă la fost luat în sala de operaţie pentru intervenţie chirurgicală. Tratamentul a fost aplicat conform regulamentului, conform protocoalelor. La etapa actuală grav dar stabil şi prelungeşte tratamentul în secţia de terapie intensivă.”

Potrivit oamenilor legii, vânătoarea de mistreți a fost autorizată, iar bărbaţii deţineau legal atât armele, cât şi carnetele de vânător. Victima a declarat că s-ar fi împuşcat accidental, însă poliţia şi procurorii examinează şi alte versiuni. După incident, armele au fost ridicate, iar două persoane au fost reținute.

OVIDIU SCUTELNIC, adjunct interimar al procurorului şef, Procuratura raionului Hânceşti: „Sunt la moment două persoane bănuite care sunt reţinute şi se află în izolatorul de detenţie provizorie a Inspectoratului de Poliţie Hânceşti. Din versiunea organului de urmărire penală, la momentul de faţă se examinează o versiune în care ar fi necesar să stabilim participarea atât a uneia cât şi altuia, în scopul identificării corecte care nemijlocit a efctuat acel foc de armă în direcţia victimei. –Cât de departe era? – Aproximativ în jur de 80-100 de metri, faţă de victimă.”

Inspectoratul pentru Protecţia Mediului a deschis o anchetă internă pentru a investiga detaliile și circumstanțele acestui caz.

Cancelarul german Olaf Scholz va efectua o vizită în Republica Moldova: ,,Aștept cu nerăbdare să vizitez Chișinăul”

Cancelarul german Olaf Scholz va efectua o vizită în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de către acesta, pe 17 mai, la Berlin, în timpul unei conferințe de presă alături de președinta Maia Sandu. Scholz a precizat că vizita va avea loc, la Chișinău, în această vară.

Scholz va veni în Moldova: Aștept cu nerăbdare să vizitez Chișinăul Foto: Facebook/ Maia Sandu

În cadrul conferinței de presă, Olaf Scholz a menționat că, după ce a depus cerere de aderare la UE, Republica Moldova a lansat un program „ambițios” de reformă, într-un moment dificil, referindu-se la invazia rusă din Ucraina, transmite newsmaker.md.

Cancelarul a declarat că, pentru voința sa de reformă, țara noastră merită „un mare respect și mulțumiri”. Oficialul a dat asigurări că Germania și Uniunea Europeană susțin parcursul european al Republicii Moldova. Ar putea fi o imagine cu 7 persoane

Totodată, Scholz a menționat că își dorește ca cooperarea dintre Berlin și Chișinău să continue.

„În mod special, aștept cu nerăbdare să vizitez Capitala țării dvs, Chișinău, în această vară”, a declarat cancelarul german.

Precizăm că, în perioada 17-18 mai, președinta Maia Sandu efectuează o vizită de lucru în Germania. Șefa statului a avut întrevederi, la Berlin, cu președintele țării, Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz și președinta Bundestagului, Bärbel Bas. Șefa statului a discutat cu oficialii despre coperarea economică dintre Moldova și Germani, precum și parcursul european al țării noastre.

De asemenea, președinta Sandu urmează să se deplaseze în orașul Leipzig, unde va participa la ceremonia de decernare a Premiului Robert Blum pentru Democrație 2024. Totodată, șefa statului se va întâlni cu comunitățile de moldoveni din Berlin și Frankfurt pe Main.

O aeronavă din SUA a aterizat pe Aeroportul din Chișinău pentru a sprijini exercițiul „Scutul păcii”

O aeronavă de tip C-17 a Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Nord a aterizat în această dimineață pe Aeroportul din Chișinău pentru a sprijini exercițiul „Scutul păcii”.

O aeronavă din Carolina de Nord participă la exercițiul Scutul păcii

Aeronava a livrat, de asemenea, echipamente medicale și de apărare pentru a fi donate Ministerului Apărării, ca parte a asistenței prin grant americane, transmite IPN.

Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău precizează că 35 de membri ai Gărzii Carolinei de Nord și ai Forțelor Aeriene ale SUA în Europa vor colabora cu ministerele Republicii Moldova pentru a implementa tactici de răspuns având ca scop asigurarea celei mai bune protecții cetățenilor moldoveni în cazul situațiilor de urgență civilă.

„Statele Unite ale Americii sunt mândre să lucreze cu Guvernul și cetățenii Republicii Moldova pentru un viitor democratic, prosper și sigur”, se arată într-un comunicat de presă al misiunii diplomatice.

Ministerul Apărării de la Chișinău precizează că exercițiul „Scutul păcii” se desfășoară începând cu anul 2009. Acesta are ca scop evaluarea subunitățile Armatei Naționale în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC), care este o condiție obligatorie pentru participarea în operațiuni internaționale de menținere a păcii.

Cât despre lotul de asistență oferit de către Guvernul Statelor Unite ale Americii Armatei Naționale, ajutorul conține echipamente medicale și de apărare non-letale care vin în contextul desfășurării exercițiului „Scutul păcii”.

Deficit de medici psihiatri în țară. Autoritățile își propun un nou proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală

Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de specialiști în sănătate mintală. Potrivit datelor oferite de asociația Mensana, la 100.000 de locuitori sunt doar doi psihiatri, în condițiile în care, anual, 5.000 de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă.

Deficitul de cadre se resimte și printre psihologi și asistente medicale psihiatrice, arată datele statistice. Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală care a fost adoptat în data de 16 mai își propune să reglementeze clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane și să ofere specialiștilor instrumentele necesare pentru redresarea situației, transmite moldova1.md.

Totodată, reprezentanții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, menționează că se constată un mic progres și în ceea ce ține de numărul studenților care aleg să profeseze în această ramură.

Ramura psihiatriei este încă foarte stigmatizată în Republica Moldova. Reticența persistă nu doar în rândul populației ci și în rândul celor care au decis să îmbrace halatele albe. Puțini studenți au curajul să își asume acest domeniu care implică o serie de responsabilități și riscuri specifice. Chiar și așa, anul trecut au fost admiși 12 rezidenți la specialitatea de psihiatrie, în comparație cu 5-7 cum se întâmpla anterior.

„Suntem o societate care privește foarte sceptic atât pacienții psihiatrici, cât medicii psihiatri. Deseori ne întâlnim cu aceea că pacienții noștri sunt considerați nebuni, nu știu de ce cumva și noi suntem văzuți din partea asta, dar trăim în niște vremuri în care oamenii într-adevăr au nevoie de asistență psihologică. În viața de zi cu zi nu mai putem să negăm, depresia este”, susține medicul rezident psihiatru, Ecaterina Scarlețchi.

„Este un domeniu destul de dificil cumva și mare ca subiect, dar de fiecare dată când interacționez cu pacienții înțeleg că este domeniul potrivit pentru mine și îmi place asta, înțeleg de ce este important și aspectul preventiv, cât și aspectul de tratament. Aș vrea foarte mult să lucrez la partea în care educ societatea. Fiecare o să înțeleagă că asta nu este rușinos că este în regulă de studiat”, a spus studenta Carolina Donea.

Pe lângă deficitul de psihiatri, în țara noastră se înregistrează o lipsă acută de psihologi clinicieni, psihoterapeuți și asistente medicale psihiatrice.

„A existat foarte mult timp și la multe decenii reticență de a alege specialitatea de psihiatrie, din varii motive că nu este atât de frumoasă, că nu este atât de avantajoasă. Pandemia a adus o modă pentru sănătatea mintală, în ghilimele, stigma pozitivă. Noi mărindu-ne oferta academică, am oferit tuturor specialiștilor de a activa în domeniul respectiv. Necesitatea este stringentă astăzi”, a relatat președinta Societatea Psihiatrilor, Jana Chihai.

Pentru a redresa situația este necesară implementarea unui mecanism instituțional eficient, dedicat strict gestionării sănătății mintale și a unui circuit de servicii comunitare, dar și un interes sporit din partea autorităților. Aceste practici au fost eficiente în cazul României, unde sănătatea mintală este o direcție care ține de strategia națională.

„*Autoritățile trebuie să înțeleagă chiar dacă pe termen scurt asta ar putea să coste. Adică trebuie să pui niște bani, pe termen mediu și lung de fapt vei salva bani pentru că dacă ai o politică bună pe sănătate mintală atunci elementul de prevenție va avea un rol cheie și salvăm bani pe care nu îi mai dăm pe tratamente, pentru tulburări complicate, le-am prevenit înainte să apară”, a declarat profesorul universitar român, Daniel David.

Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală își propune să asigure un sistem eficient de asistență, prevenire și monitorizare a problemelor de sănătate mintală. Noua lege va seta un nivel sporit de protecție pentru drepturile pacienților cu tulburări mintale și de comportament și va reglementa clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane.

Astfel autoritățile își propun să racordeze legislația națională la standardele internaționale în domeniul sănătății mintale.

Potrivit unui studiu efectuat la finele anului trecut de proiectul moldo-elvețian Mensana, în Republica Moldova sunt circa 70 de mii de persoane cu probleme de sănătate mintală, inclusiv 31 de mii cu grad de dizabilitate. Anual, cinci mii de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă.