O nouă ,,ţară” pe harta lumii. Este extrem de bogată în aur, resurse minerale, petrol și gaze

Premierul canadian Justin Trudeau a semnat joi un acord prin care transferă către guvernul local din Nunavut (nord) controlul asupra terenurilor şi resurselor din această uriaşă regiune arctică bogată în minerale, marcând astfel cel mai mare transfer de control teritorial din istoria Canadei, relatează Reuters şi AFP, citate de news.ro.

Creat în 1999, acest teritoriu, care este de aproape patru ori mai mare decât Franţa, are rezerve de aur, pietre preţioase, minerale şi pământuri rare, precum şi petrol şi gaze, iar în prezent, încălzirea globală face ca teritoriul arctic, locuit în principal de inuiţi, să devină mai accesibil mineritului şi transportului maritim, potrivit Observatornews.ro.

Avantaje şi provocări în Nunavut

„Acesta este un loc bogat în cultură, cunoştinţe tradiţionale, minerale esenţiale şi alte resurse de care avem nevoie pentru a construi împreună economia de mâine”, a declarat şeful guvernului canadian, care a spus că este „un moment important în istoria Nunavut” şi în istoria ţării”.

„Cu acest control sporit, veţi avea un cuvânt mai important de spus şi veţi cunoaşte o mai mare prosperitate”, a declarat Justin Trudeau în faţa reprezentanţilor inuiţi în cadrul unei ceremonii la Iqaluit, capitala Nunavut.  Două milioane de kilometri pătraţi de pământ şi apă vor fi transferate de la guvernul federal al Canadei către cel al Nunavut, a precizat el. „Terenurile şi resursele noastre sunt acum în mâinile poporului nostru”, a confirmat premierul din Nunavut, P.J. Akeeagok.  După decenii de negocieri, acest acord urmează să fie pus în aplicare în următorii trei ani.

Nunavut este una dintre cele mai îndepărtate şi slab populate regiuni din lume, cu o populaţie de aproximativ 40.000 de locuitori, marea majoritate inuiţi. Pe lângă transferul responsabilităţii pentru terenuri şi resurse către Nunavut, teritoriul primeşte şi dreptul de a colecta redevenţele. În anii 1960, Ottawa a început să transfere treptat responsabilitatea pentru sănătate, educaţie şi servicii sociale către teritoriile sale arctice (care nu au acelaşi statut ca şi provinciile).

Nunavut este cel mai recent teritoriu, după Yukon şi Teritoriile de Nord-Vest, care a obţinut controlul deplin asupra teritoriilor sale. Însă lipsa aproape totală de infrastructură înseamnă că şi costurile de exploatare ale resurselor sale sunt exorbitante. Printre alte provocări se numără vremea aspră, costurile mari, problemele sociale majore şi o forţă de muncă aborigenă inuită în mare parte necalificată şi needucată suficient.

Printre companiile active în Nunavut se numără Agnico-Eagle Mines, operatorul singurei mine de aur în funcţiune din teritoriu. În Nunavut se găsesc unele dintre mineralele esenţiale pentru producţia de baterii. Canada a promis miliarde de dolari în stimulente pentru a atrage companiile implicate la toate nivelurile lanţului de aprovizionare cu vehicule electrice, în contextul în care lumea încearcă să reducă emisiile de carbon.

Dar exploatarea minelor poate fi o afacere complexă în Nunavut, unde unele comunităţi sunt îngrijorate de potenţiala poluare. În 2022, Ottawa a respins o solicitare a Baffinland Iron Mine Corp – deţinută parţial de ArcelorMittal – de a dubla producţia la mina de minereu de fier Mary River din nordul Nunavut, invocând impactul asupra mediului.

În 2020, Canada a respins oferta Shandong Gold Mining pentru un producător local de aur îndatorat, pe fondul preocupărilor legate de faptul că o entitate deţinută de statul chinez ar putea opera în Arctica.

Restricții de circulație duminică pe mai multe străzi din capitală

Circulația rutieră pe anumite străzi din capitală va fi sistată parțial duminică, 2 martie, în legătură cu desfășurarea ultramaratonului „Rubicon- București-Chișinău” 2025.

Potrivit Primăriei municipiului Chișinău, restricțiile vor avea loc în intervalul orelor 13:00-16:00.

În perioada de timp menționată, transportul public care traversează centrul orașului va fi redirecționat pe străzile adiacente.

Participanții la ultramaraton se vor deplasa pe o bandă a carosabilului, pe următorul traseu: șos. M3– str. Drumul Băcioiului–str. Grenoble–bd. Traian–bd. Dacia–str. Ciuflea–bd. Ștefan cel Mare și Sfânt–PMAN.

Totodată, amintim că circulația rutieră va fi restricționată parțial duminică pe mai multe străzi din centrul capitalei, între orele 10:00 – 11:00. Măsura este luată în legătură cu desfășurarea evenimentului dedicat Zilei Memoriei și Recunoștinței.

Astfel, potrivit Poliției, restricțiile vor fi aplicate pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între străzile Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și Ismail și tronsonul de la strada Ismail, până la intersecția cu strada Pan Halippa.

În acest context, șoferii sunt îndemnați să evite parcarea pe principalele artere ale orașului, să nu blocheze intersecțiile și să respecte indicațiile polițiștilor pentru a asigura buna desfășurare a evenimentului.

33 de ani de când Republica Moldova a aderat la ONU

Astăzi se împlinesc 33 de ani de când Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite.

Republica Moldova a devenit membră ONU pe 2 martie 1992, când Adunarea Generală a adoptat această Rezoluție. Fiind un forum universal de dezbatere a problemelor globale, Republica Moldova acordă o importanță deosebită rolului ONU în promovarea democrației și a drepturilor omului, menținerea păcii și securității internaționale, dezvoltarea economică și socială, respectarea principiilor dreptului internațional și a supremației legii.

ONU în Moldova este un partener cheie, care susține procesul de naționalizare și implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. La ora actuală, peste 20 de agenții specializate, fonduri și programe au oficiu la Chișinău, printre care: UNDP, UNICEF, UNESCO.

Organizaţia Naţiunilor Unite a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, fundamentată pe principiile consfinţite în Carta ONU , în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, promovării bunăstării şi drepturilor omului.

Marea Britanie anunţă un nou împrumut pentru Ucraina, din fondurile legate de active rusești

Autorităţile britanice au semnat documentele prin care se aproba împrumutul de de 2,6 miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei, potrivit Sky News.

01 March 2025, United Kingdom, London: UK Prime Minister Sir Keir Starmer (R) meets with Ukrainian President Volodymyr Zelensky at 10 Downing Street. Photo: Peter Nicholls/PA Wire/dpa

Aceste fonduri sunt legate de active ruseşti îngheţate, a explicat sursa menţionată. Împrumutul va fi rambursat folosind profiturile extraordinare ale acelor active ruseşti.

Grupul G7 a anunţat anul trecut 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina folosind acest tip de împrumut, care urmează să fie plătit până la sfârşitul anului 2027.

Mai multe prestații sociale vor fi acordate fără depunerea cererilor. CNAS desfășoară o campanie de informare a beneficiarilor
Articolul anterior
Autoritățile vor evalua cauzele care duc la necesitatea de a beneficia de ajutor social
Articolul următor