Cererile rușilor de obținere a cetățeniei moldovenești, verificate minuțios

07/02/2024

News

Instituţiile abilitate verifică cererile rușilor de obținere și redobândire a cetățeniei moldovenești, astfel încât să prevină încercările de a submina stabilitatea şi securitatea Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de ministrul de Externe, Mihail Popșoi, în cadrul unui interviu pentru Agerpres. Potrivit oficialului, mulţi moldoveni care s-au aflat în Federaţia Rusă au renunţat la cetăţenie, din cauza incompatibilității cu deţinerea cetăţeniei ruse, scrie tv8.md.

„În cazul acestui fenomen, ştim că mulţi cetăţeni de-ai noştri care s-au aflat în Federaţia Rusă au renunţat la un moment dat la cetăţenie pentru că exista incompatibilitatea cu deţinerea cetăţeniei ruse. Acum vedem că au ales, marea lor majoritate, să redobândească cetăţenia Republicii Moldova. Pe undeva este dreptul lor, dar există şi anumite sensibilităţi în materie de securitate”, a spus Mihai Popșoi.Ministrul a dat asigurări că autoritățile vor continua să contracareze încercările de destabilizare în țară:„Instituţiile abilitate sunt la curent, verifică, fac acţiunile care se impun, aşa încât să diminuăm orice risc de acest gen. Noi ne-am confruntat în ultimii ani cu multiple încercări de a submina stabilitatea şi securitatea Republicii Moldova şi până acum le-am făcut faţă. Suntem siguri că atât graţie reacţiei instituţiilor Republicii Moldova, cât şi graţie colaborării cu partenerii noştri internaţionali, în primul rând România, vom continua să facem faţă acestor provocări”.Popșoi a mai menționat că, la moment, nu a fost luată o decizie finală privind solicitarea Moscovei de a deschide secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din Rusia pe teritoriul Republicii Moldova:„O decizie finală încă nu este, dar din discuţiile prealabile probabil va fi permis scrutinul în cadrul ambasadei, pentru că, şi din perspectiva Convenţiei de la Viena, şi în mod practic, e complicat ca acest lucru să fie interzis. Încercăm să găsim şi alte soluţii. În contextul în care va fi o decizie, aceasta va fi anunţată public, aşa încât să fie informată toată comunitatea atât din ţară, cât şi din străinătate”.

Din 25 ianuarie a fost extinsă perioada de examinare a cererilor pentru obținerea cetățeniei moldovenești.

Autoritățile și-au rezervat tocmai jumătate de an pentru examinare, în loc de 20 de zile cât era anterior. La fel au fost acordate șase luni și pentru redobândirea cetățeniei, procedură care era soluționată în 24 de ore. Modificarea a fost efectuată în contextul în care în ultimii doi ani, numărul solicitărilor, dar și al fraudelor au crescut semnificativ. Anterior, în decembrie 2023, președintele rus Vladimir Putin a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru moldoveni. Acum, aceștia nu mai trebuie să facă dovada cunoașterii istoriei și a bazelor legislației rusești și nici a faptului că au stat în Rusia timp de 5 ani înainte de a depune cererea de obținere a cetățeniei. Conform Agenţiei de Servicii Publice, de la începutul războiului din Ucraina, 19.200 de cetăţeni străini au solicitat cetăţenia Republicii Moldova, 70% din aceste cereri provenind de la cetăţeni ruşi. Potrivit premierului Dorin Recean, în prezent, în Rusia se află între 150 și 200 de mii de cetățeni moldoveni.

Klaus Iohannis a anunțat când va pleca din funcție

Într-o declarație de presă susținută după ce Curtea Constituțională a anunțat alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis a afirmat că decizia Curții a fost luată după ce documentele analizate în ședința CSAT au arătat că un stat extern s-a implicat și a influențat procesul electoral, în favoarea lui Călin Georgescu. El a explicat apoi ce va urma acestei decizii: după validarea parlamentarelor, va fi convocat noul Parlament și vor fi și consultări cu partidele, în urma cărora se va constitui noul Guvern, care va stabili datele la care se vor desfășura noile alegeri prezidențiale. El va rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președinte nou ales”, scrie digi24.ro.

Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici. La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți. CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.

Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală.

Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave. La puține zile după aceea, un grup relevant, un grup mare de organizații neguvernamentale mi-a cerut declasificarea și publicarea tuturor materialelor care au ajuns în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea. Așa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în ședința CSAT. Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui.

Reacția Kremlinului după anularea alegerilor din România

Pe contul de X atribuit celebrului propagandist și ideolog al „lumii ruse” Aleksander Dughin sunt mai multe reacții după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România, scrie adevarul.ro.

Filosoful Aleksandr Dughin, unul dintre creatorii ideologiei imperiale implementate de președintele rus Vladimir Putin, a reacționat pe contul său X după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România.

”În România asistăm la primul episod al insurecției Europei totalitare liberale Soroş/Schwab împotriva Americii lui Trump. Se poate întâmpla ca dictatorii ultraliberali din UE să înfrunte atât SUA în Vest, cât și Rusia în Est”, a scris Dughin.

Filosoful susține că adversarii valorilor tradiționale reprezintă o mică minoritate în comparație cu majoritatea absolută a celor care le susțin.

” Dar ei persistă și se străduiesc să își salveze puterea ideologică globală cu orice preț. Aceasta este mlaștina globală – elitele liberale corupte. Europa de Est, în general, este în favoarea valorilor tradiționale. Europa de Vest este divizată. Elitele UE sunt necondiționat împotriva valorilor tradiționale. SUA și Rusia sunt în favoarea acestora. Clubul multipolar este cu siguranță și el în favoarea lor”, a mai menționat Aleksandr Dughin.

Recent, Călin Georgescu, candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale anulate recent, suspectat ca a beneficiat de ajutorul Rusiei în campania electorală online, a afirmat ca s-a întâlnit de mai multe ori cu Aleksandr Dughin. Mai mult, independentul a admis ca a călătorit de mai multe ori în Rusia.

10 morţi şi 24 de răniţi după atacul Rusiei asupra orașului ucrainean Zaporojie

Bilanţul atacului Rusiei de vineri seara asupra oraşului Zaporojie, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei, a crescut la 10 morţi şi 24 de răniţi, între care trei copii, au anunţat serviciile de urgenţă ucrainene, citate de AFP, preluat de Agerpres citat de digi24.ro.

„Zaporojie.10 persoane”, au transmis serviciile de salvare naţionale pe contul lor de Telegram, adăugând că „a fost stins incendiul de la clădirea staţiei de service auto şi de la cele şase maşini”. Ivan Fiodorov, guvernatorul regiunii Zaporojie, a indicat pe Telegram un bilanţ de 24 de răniţi, între care o „fetiţă de numai patru luni”, precum şi alţi doi copii, între patru şi respectiv 11 ani.

La scurt timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că nu doreşte o „pace reală”. „Miile de lovituri de acest tip efectuate de Rusia în timpul acestui război arată clar că Putin nu are nevoie de o pace reală”, a reacţionat Zelenski într-un mesaj pe Telegram. Preşedintele ucrainean a evocat şi lovitura din aceeaşi zi asupra asupra Krivoi Rog (centrul Ucrainei), oraşul său natal: „17 persoane au fost rănite. Două dintre ele au decedat între timp”, a explicat el în declaraţie.

Printre răniţi se află şi un „băieţel de 6 ani”, potrivit lui Oleksandr Vikul, şeful administraţiei militare din Krivoi Rog, într-un mesaj pe Telegram. Preşedintele Zelenski urmează să se deplaseze la Paris în acest weekend pentru ceremoniile dedicate redeschiderii Catedralei Notre-Dame, a declarat pentru AFP un înalt responsabil ucrainean, unde el speră să se întâlnească cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump.

Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu ar fi în măsură să respingă avansul trupelor ruse fără sprijinul SUA, iar Kievul se teme că Trump va încerca să-l forţeze să accepte condiţii de pace favorabile Rusiei. Această serie de lovituri intervine după săptămâni de escaladare în războiul care durează de aproape trei ani, Moscova intensificându-şu atacurile asupra infrastructurii energetice la început de iarnă.