Pe 24 ianuarie, în fiecare an, România sărăbătorește ceea ce numim azi „Mica Unire”, realizată cu ajutorul partidelor istorice, Alexandru Ioan Cuza devenind domnitorul Țării Românești și al Moldovei, dar la 23 februarie 1866, conservatorii și liberalii radicali l-au forțat pe Alexandru Ioan Cuza, principele Moldovei și Valahiei, să abdice, venind în locul său un prinț austriac, Carol I, fiul prințului Karl Anton Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Ulterior, acesta avea să devină primul Rege al României. În perioada domniei lui Carol I, România avea să cunoască una din cele mai importante modernizări.
Regele Carol I și domnia sa de 48 de ani
La vârsta de 27 de ani, Carol I, fiul prințului Karl Anton Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cu suportul Franței, dar și a Prusiei, devenea domnitorul României, fiind adus liderii liberali Ion C. Brătianu și C.A. Rosetti, după ce politicienii erau refuzați de Filip de Flandra.
Așa se face că, pe 10 mai 1866, Carol I ajungea la București, iar timp de 48 de ani, avea să conducă destinele unei Românii încă măcinată de luptele interne, dar și de presiunea internațională, inclusiv declanșarea Primului Război Mondial, împotriva Germaniei.
Războiul de Independență și alianța cu Germania
Tot Regele Carol I este și artizanul Războiului de Independență, între anii 1877-1878, România reușind prin Tratatul de la Berlin să oblige Marile Puteri să-i recunoască statutul de stat independent, pe 13 iulie 1878, iar Imperiul Otoman obligat să retrocedeze teritoriile din nordul Dobrogei.
Recunoscut ca fiind un om rece și calculat, Carol avea să fie cel care va iniția noua Constituție din 866, și declararea României ca regat, în 1881. Ulterior, în 1886 avea să numească și un succesor al Casei Regale, în persoana nepotului său, Ferdinand I, fiul fratelui Leopold. Motivul surprinzător al acestei numiri a venit ca urmare a refuzului lui Leopold și a fiului cel mare al Regelui CarolI de a urca pe tronul României, potrivit playtech.ro.
Marea problemă, însă, avea să vină în momentul declanșării Primului Război Mondial, când Regele Carol I avea să recunoască în Consiliul de Coroană alianța făcută cu vărul său, Impăratul Wilhelm al II-lea al Imperiului German.
Ce a construit Regele Carol I în România
Domnia lui Carol I s-a întins pe o perioadă de 48 de ani, fiind cea mai lungă domnie din istoria României, dar în toți acești ani România avea să cunoască o perioadă de evoluție economică fără precedent.
Marea industrializare a României a început de pe vremea lui Carol I de România, multe din clădirile istorice de astăzi fiind construite în acea perioadă. Conform documentelor vremii, între 1881 și 1882, Carol I avea să semneze documentele unor proiecte extrem de importante, pe lângă cele legisaltive, fiind vorba de edificii publice, atât în Capitală, precum și în alte mari orașe din țară.
Care sunt clădirile istorice pe lângă care ai trecut de multe ori
Dacă e să ne uităm la ce a construit Regele Carol I în România, putem mențoina, de exemplu, doar în București aveau săs e construiască 15 clădiri importante, care dăinuie și astăzi, pe lângă multe alte școli, spitale, etc, și dacă ar fi să le eunmerăm, iată care sunt acestea:
- Palatul Băncii Naționale a României,
- Școala Națională de Poduri și Șosele,
- Ateneul Român,
- Biserica Domnița Bălașa,
- Palatul de Justiție din București,
- Ministerul Agriculturii, Comerțului și Domeniilor,
- Palatul Casei de Depuneri și Consemnațiuni București,
- Școala Centrală de Fete,
- Palatul Patriarhiei,
- Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Municipiului București),
- Muzeul Țăranului Român,
- Muzeul Geologic al României,
- Palatul Bursei și Camerei de Comerț (azi Biblioteca Națională),
- Palatul Cercului Militar,
- Parcul Carol
În afară de cele din București, în țară, pe vremea lui Carol I s-au mai construit și alte edificii, care dăinuie și astăzi, iar parte din ele sunt, după cum urmează:
- Catedrala Mitropolitană din Iași,
- Catedrala din Constanța,
- Podul peste Dunăre,
- Portul Constanța,
- Catedrala Episcopală din Galați
- Mânăstirea Curtea de Argeș,
- Biserica Domnească de la Argeș,
- Biserica Trei Ierarhi de la Iași
- Castelul Peleș
- Castelul Pelișor
- Stațiunea Sinaia
România a cunoscut în acea perioadă una din cele mai importante modernizări și restructurări, fiind printre puținele state europene care avea moneda națională cu acoperire în aur, și tot atunci devenea Grânarul Europei. Sfârșitul domniei sale, precum și decesul, aveau să vină pe 10 octombrie 1914, la 75 de ani, dar a lăsat o adevărată moștenire generațiilor care i-au urmat.
