Șeful spionajului militar ucrainean recomandă civililor să ocolească podul Kerci: „Forțele speciale ucrainene sunt deja în Crimeea”

Șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov , a spus că pe rușii îi așteaptă noi surprize în Crimeea și a recomandat ca civilii să nu folosească Podul Kerci ce leagă Peninsul Crimeea de Rusia, informează Zerkalo Nedeli, scrie Adevărul.ro.

Budanov a subliniat că, pentru o apărare și contraofensivă de succes, Forțele Armate trebuie să controleze apele Mării Negre și să fie prezente în peninsula Crimeea. Pentru a atinge acest obiectiv, Ucraina a distrus deja un sfert din navele flotei ruse, iar Federația Rusă a fost nevoită să-și redistribuie navele care au rămas pe coasta Caucazului, precum și să redistribuie aviația.

„Succesul nostru il datorăm locuitorilor din Crimeea ucraineană, care nu numai că și-au întărit rezistența față de ocupanți, dar au găsit ocazia de a monitoriza întreaga situație operațională din peninsulă și de a ne transmite aceste informații cât mai curând posibil. Am promis că forțele speciale ucrainene vor fi în Crimeea în 2023 și ne-am îndeplinit această promisiune. Noi surprize îi așteaptă pe inamici și nu aș recomanda populației civile să folosească așa-numitul pod „Crimeea”.

Anterior, șeful serviciilor secrete ucrainene (SBU), Vasil Maliuk, a spus că una dintre zonele de atenție ale departamentului anul viitor va fi Crimeea și Marea Neagră, iar forțele speciale ucrainene vor continua operațiunile acolo. Malyuk a mai adăugat că scopul Serviciului este să dea mai multe lovituri nu numai asupra teritoriilor ocupate temporar, ci și asupra Rusiei.

Ucraina a revendicat sâmbătă, când se împlinesc doi ani de la declanșarea invaziei ruse, un atac cu dronă asupra uneia dintre cele mai mari oțelării din Rusia, relatează AFP.

Autoritățile ruse au raportat la rândul lor un incendiu la oțelăria Novolipetsk (NLMK) din regiunea vestică Lipetsk. Imaginile difuzate de pe rețelele de socializare arată un incendiu de proporții.

Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au afirmat că uzina produce arme pentru forțele rusești desfășurate în Ucraina.

„Lovitura cu dronă asupra oțelăriei Novolipetsk a fost efectuată în comun de două servicii speciale ucrainene: SBU și GUR (serviciile de informații militare)”, a precizat SBU.

NLMK afirmă pe site-ul său că este „cel mai mare producător de oțel din Rusia”.

Anterior, armata rusă anunțase că a interceptat două drone deasupra regiunii Lipetsk, iar o alta deasupra regiunii Kursk, care se învecinează cu Ucraina.

Guvernatorul regiunii ruse Lipetsk, Igor Artamanov, a informat pe Telegram că a avut loc un „incendiu într-un atelier al NLMK”, el dând asigurări că focul a fost stins și făcând apel la populație „să nu cedeze panicii”.

Ucraina are dreptul de a lovi „ţinte militare ruseşti din afara Ucrainei”, în conformitate cu dreptul internaţional, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comentariile recente sunt o premieră și arată o schimbare în retorica șefului Alianței Nord-Atlantice, de la începutul războiului, în urmă cu aproape doi ani, relatează Financial Times.

Jens Stoltenberg a recunoscut la începutul acestei săptămâni că utilizarea armelor furnizate de Occident pentru a lovi ţinte din Rusia a fost mult timp un punct de dispută între aliaţii Kievului, din cauza temerilor legate de escaladarea conflictului. „Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiţi aliaţi au avut politici oarecum diferite în această privinţă”, a declarat Stoltenberg pentru Radio Europa Liberă într-un interviu publicat marţi. „Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional. Iar conform dreptului internaţional, Ucraina are dreptul la autoapărare”, a adăugat Stoltenberg.

„Iar acest lucru include şi lovirea unor ţinte militare legitime, ţinte militare ruseşti, în afara Ucrainei. Acesta este dreptul internaţional şi, bineînţeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, ca să se protejeze”, a explicat Stoltenberg.

Un oficial NATO a confirmat joi pentru Financial Times că Stoltenberg a declarat într-adevăr că Kievul are dreptul la autoapărare, inclusiv prin lovirea unor ţinte militare ruseşti legitime din afara Ucrainei. Comentariile reprezintă un pas înainte în retorica şefului NATO, care s-a referit anterior la drepturile Kievului în conformitate cu dreptul internaţional fără a menţiona în mod explicit atacurile asupra teritoriului rusesc, menţionează Financial Times.

„De asemenea, este important să recunoaştem de fapt că, deşi situaţia de pe câmpul de luptă este dificilă, nu ar trebui să supraestimăm Rusia şi să subestimăm Ucraina”, a declarat Stoltenberg reporterilor săptămâna trecută, menţionând că forţele ucrainene au reuşit să efectueze „lovituri în adâncime” în Crimeea ocupată de Rusia şi că au reuşit să scufunde unele dintre navele ruseşti din flota de la Marea Neagră.

Dezbaterea privind utilizarea armelor occidentale pentru a lovi Rusia este posibil să se intensifice în condiţiile în care unii aliaţi din NATO încep să trimită avioane de luptă F-16 în Ucraina. Avioanele fabricate în SUA, dacă sunt înarmate cu rachete cu rază lungă de acţiune, ar putea creşte semnificativ raza potenţială de acţiune a loviturilor Kievului pe teritoriul rusesc. În ultimele luni, Kievul a intensificat loviturile cu drone şi rachete cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte militare din interiorul Rusiei,

Tiraspolul dă asigurări că nu va împiedica desfășurarea alegerilor

În cadrul ședinței Comisiei Unificate de Control (CUC) de la Bender, din 31 octombrie, a fost audiat raportul Comandamentului Militar Întrunit privind situația în Zona de Securitate pentru săptămâna trecută, scrie Știri.md.

Totodată, pe fondul turului II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, delegația R. Moldova a subliniat importanța asigurării unui climat de siguranță și libertate de circulație pentru cetățeni și funcționarii electorali.

Delegația din Tiraspol a apreciat organizarea măsurilor de ordine publică din primul tur, desfășurat pe data de 20 octombrie, și și-a exprimat deschiderea pentru menținerea stabilității în ziua de 3 noiembrie.

Astfel, Inspectoratul General al Poliției va coordona măsurile de ordine publică în localitățile din Zona de Securitate unde vor activa secții de votare, pentru a preveni orice incident care ar putea afecta procesul electoral.

Amintim că pe data de 3 noiembrie urmează să se desfășoare cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. În cadrul său vor concura actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, și candidatul Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Menționăm că, în primul tur de scrutin, Maia Sandu a luat 42,49% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 25,95%.

ULTIMA ORĂ! Moldova, mai aproape de UE: CC a validat referendumul

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a validat rezultatele referendumului din 20 octombrie, în cadrul căruia cetățenii s-au pronunțat asupra aderării țării la Uniunea Europeană, scrie Știri.md.

Potrivit deciziei Curții, referendumul a respectat toate cerințele legale și constituționale, iar rezultatele exprimate de cetățeni vor putea fi utilizate ca bază juridică pentru următorii pași în procesul de integrare europeană.

Referendumul a fost organizat în urma unei decizii a Parlamentului, iar potrivit datelor CEC, după procesarea proceselor-verbale din cadrul referendumului republican constituțional, 50,46 la sută dintre alegători au votat pentru modificarea Constituției în vederea aderării la UE, iar împotrivă – 49,54% dintre cetățenii cu drept de vot.

Hotărârea Înaltei Curți urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, iar din data publicării va intra în vigoare și proiectul de modificare a Constituției, supus votului la referendum, care prevede introducerea unui nou titlu în Legea Supremă cu privire la integrarea în Uniunea Europeană.

Explozie într-un apartament din Capitală în urma unei scurgeri de gaz

Un bărbat a suferit arsuri în urma unei explozii provocată de o scurgere de gaz de la un aragaz, informează unica.md cu referire la un comunicat al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Cazul a fost înregistrat în amiaza zilei de 31 octombrie 2024 într-un apartament de pe strada Independenței 10/1 din municipiul Chișinău. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 11:15. La fața locului au fost îndreptate trei echipe de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că în urma exploziei, incendiu în locuință nu s-a produs. Pompierii au evacuat din interiorul bucătăriei două persoane, o femeie în vârstă de 88 de ani, care nu a avut de suferit și un bărbat în vârstă de 84 de ani, care a primit diverse arsuri pe suprafața corpului. Ulterior acesta a fost preluat de echipajul de medici și transportat la spital pentru îngrijiri de rigoare.

Toate circumstanțele producerii incidentului urmează a fi stabilite de specialiști.

IGSU îndeamnă cetățenii să verifice periodic funcționalitatea echipamentelor și tehnicii de uz casnic și să respecte măsurile de siguranță în vederea prevenirii situațiilor de risc. În caz de situații excepționale oamenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul de urgență 112.

Dodon, după ce s-a văzut cu Patriarhul Kirill la Moscova: Trebuie să facem totul pentru a apăra Biserica Moldovenească
Articolul anterior
Nepoata actorului Emilian Crețu a primit taina sfântului botez, în Italia. Primele imagini de la ceremonie
Articolul următor