Dubai vrea să construiască cel mai mare aeroport din lume, care va gestiona peste 160 de milioane de pasageri pe an

02/03/2024

News

În urmă cu puțin mai mult de 10 ani, în octombrie 2013, un A320 al companiei Wizz Air care venea de la Budapesta a ținut prima pagină a ziarelor, devenind primul zbor comercial de pasageri care a aterizat vreodată pe Aeroportul Internațional Al Maktoum, cunoscut și sub numele de Dubai World Central (DWC).

Acest aeroport „greenfield” nou-nouț, situat la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de centrul orașului Dubai, a fost proiectat să devină, într-un viitor nu foarte îndepărtat, cel mai mare și cel mai aglomerat aeroport din lume. Viziunea a fost – și încă mai este – aceea a unui mega-hub futurist, asigurându-se că rolul emiratului ca nod important al economiei globale nu se va confrunta cu probleme de capacitate prea curând.

Dubai Airports, autoritatea aeroportuară care gestionează atât Dubai International (DXB), cât și noul aeroport, promite că, atunci când Al Maktoum International va fi finalizat, va putea gestiona peste 160 de milioane de pasageri pe an, precum și 12 milioane de tone de marfă.

Pentru a pune aceste cifre în perspectivă, aceasta înseamnă cu aproape 63 de milioane de călători mai mult decât a gestionat în 2022 cel mai aglomerat aeroport actual din lume, Hartsfield-Jackson Atlanta International, și cu aproape 100 de milioane mai mult decât Dubai International. DXB este deja cel mai aglomerat aeroport din lume în afara SUA și principala poartă internațională a Dubaiului.

Cu toate acestea, la un deceniu și o pandemie de la acel zbor inițial de pasageri și la 13 ani de când a fost deschis pentru prima dată pentru operațiuni de transport de marfă, cel mai nou aeroport din Dubai este încă foarte mult în lucru.

DWC și-a găsit un rol ca centru de întreținere, reparare și revizie a aeronavelor – „MRO” în limbajul industriei. De asemenea, DWC găzduiește o serie de operatori de transport aerian de marfă (inclusiv Emirates Cargo, filiala de transport de marfă a transportatorului aerian de pavilion din Emiratele Arabe Unite) și gestionează avioane executive și unele zboruri charter.

Cu toate acestea, serviciile regulate de pasageri sunt limitate la cele oferite de o mână de transportatori low-cost care operează servicii în principal către Europa de Est, Rusia și Asia Centrală.

Ce s-a întâmplat cu aceste planuri ambițioase și când am putea vedea un calendar sau noi proiecte?

Recentul Dubai Air Show, desfășurat în 2023 într-un spațiu construit special pentru acest scop pe Aeroportul Internațional Al Maktoum, a oferit câteva indicii intrigante despre ceea ce va urma pentru DWC – și câteva informații despre strategia pe termen lung a Aeroporturilor din Dubai.

„Am prioritizat extinderea și investițiile la DXB pentru a răspunde cerințelor și planurilor clienților noștri. Acest lucru va continua până când toate capacitățile posibile vor fi absorbite”, a declarat Paul Griffiths, CEO al Dubai Airports, pentru CNN, citat de Economedia.

Planul este de a maximiza capacitatea actuală prin „aplicarea de tehnologii inovatoare și reamenajări pentru a regândi utilizarea spațiului”, spune Griffiths, adăugând încă 20 de milioane de pasageri la capacitatea anuală actuală a DXB, de 100 de milioane de pasageri.

„Această extindere nu numai că va permite o creștere pe termen scurt, dar ne va oferi, de asemenea, mai mult timp pentru a stabili o strategie pentru extinderea treptată a DWC. Previziunile noastre de pasageri pentru 2023 se ridică la 86,8 milioane, cu proiecții de 88,2 milioane și 93,8 milioane pentru 2024 și, respectiv, 2025”, adaugă el.

Griffiths a avut grijă să nu confirme un calendar, dar în noiembrie 2023 a declarat pentru agenția de presă AFP că atunci când capacitatea va fi atinsă „vom avea nevoie de un nou aeroport […] Acest lucru va trebui să se întâmple la un moment dat în cursul anilor 2030”.

„DWC este o perspectivă palpitantă. Viitoarea fază 2 de dezvoltare reprezintă o oportunitate semnificativă, permițându-ne să construim de la zero în alinierea cu obiectivele mai largi și planurile de creștere ale Dubaiului”, a declarat Griffiths pentru CNN în luna ianuarie a acestui an.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru.

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.