Republica Moldova ar putea obține energie din deșeurile adunate în Chișinău și Bălți

Până în 2030, Republica Moldova ar putea produce energie termică din deșeurile adunate în Chișinău și Bălți, astfel am putea scăpa de stocarea gunoiului la periferiile marilor orașe.

Declarațiile aparțin secretarului de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, transmite www.stiri.md.

„Sursa de energie eoliană și solară este variabilă, instabilă, dar avem și potențial de dezvoltare și în alte surse de energie regenerabilă, aici vorbim de energia electrică termică produsă din deșeuri, precum și din biogaz, care este încă slab valorificată în Republica Moldova.

La biogaz, în primul rând, această tehnologie poate rezolva mai multe probleme: și problema de mediu, cu deșeurile împrăștiate pe un câmp deschis și mirosul lor specific, sau faptul că adesea nici nu există anumite locații speciale acordate acestor deșeuri, și mai ales acele municipale, acolo unde se poate recicla”, a spus Novac.

În același sens, Ministerul Mediului a obținut două credite de la BEI și BERD, pentru finanțarea investițiilor critice în infrastructura de gestionare a deșeurilor solide și pentru abordarea provocărilor urgente de mediu. Prima Zonă de Management a Deșeurilor, care va beneficia de susținerea BERD în cadrul proiectului, include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași, necesitând o investiție estimativă de circa 19,48 milioane de euro. Aceasta va fi finanțată prin prima tranșă de 6,94 milioane de euro din împrumutul BERD, cu o sumă similară oferită de BEI.

În ceea ce ține de producerea energiei din aceste deșeuri, la moment se face un studiu pentru a fi stabilită componenta morfologică a deșeurilor din Chișinău și Bălți, iar ulterior, autoritățile vor putea analiza care este componenta de capacitate și inclusiv de cantitate a deșeurilor și cum pot fi folosite ele în ideea producerii de energie.

„Astfel spus, în Republica Moldova ar putea apărea un incinerator care ar putea crea electricitate și energie termică pe bază de deșeuri.

Este vorba despre o instalație de incinerare a deșeurilor de care Termoelectrica poate beneficia în ideea de a transmite această sursă termică pentru cei 60% de utilizatori din Chișinău. 

Ministerul Energiei lucrează la acest aspect, iar din cele văzute din alte țări, inclusiv în Danemarca, Suedia, Austria – în capitalele acestor trei țări se găsește o centrală pe bază de deșeuri care este destul de sigură și cu filtre pentru emisii speciale, fără a compromite mediul.

Obiectivul de bază e să reușești să reciclezi la maximum posibil deșeurile. Cu certitudine, va dura, inclusiv tehnologic vorbind, perioada până vom putea valorifica la maximum orice produs, iar unele produse vor fi non-reciclabile.

Energia produsă din deșeuri este stabilă, nu depinde de condițiile meteo, ci de disponibilitatea și accesul la aceste surse de deșeuri.

Cel mai devreme în 2025 se pot organiza licitații în acest sens.

Republica Moldova nu este producător nici de petrol, nici de gaze naturale, cărbune, dar noi putem să avem luxul de a gândi în afara acestor surse și să explorăm orice altă resursă existentă la noi în țară – biogaz și deșeurile municipale”, a conchis secretarul de stat.

Republica Moldova are ca obiectiv să crească ponderea energiei regenerabile în mixul energetic la 30% până în 2030. Pentru a realiza acest obiectiv, Guvernul a implementat un număr de proiecte care vizează dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. 

Prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2021, Republica Moldova s-a angajat să sprijine construirea a 410 MW de noi capacități de energie regenerabilă, cu accent pe energia eoliană, solară și alte surse regenerabile non-variabile, cum ar fi biomasă, biogaz și hidrocentrale mici.

*Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene prin Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Mămicile care au născut de curând au fost instruite cum să aibă grijă de sănătatea urechilor bebelușilor
Articolul anterior
Premieră cu sala arhiplină la Teatrul Anton Cehov: Printre spectatori s-a numărat președinta Maia Sandu
Articolul următor