Începe weekendul și automat avem poftă de ceva bun. Ce-ați zice de o pizza. De ce pizza a trecut în categoria produselor de fast-food, de ce ne ferim de ea și mai ales de ce ne simțim vinovați când o consumăm, scrie stirileprotv.ro.
Din punct de vedere nutrițional într-o pizza avem toate categoriile de nutrienți: blatul înseamnă carbohidrați, sosul de roșii, ciupercile sau ardeiul gras înseamnă legume, iar brânza și șunca aduc proteine și grăsimi.
E adevărat, la capitolul ingrediente făinoasele reprezintă mai mult de jumătate din cantitate, deci pizza nu este un produs de slăbit. Însă este un fel de mâncare potrivit pentru copiii în creștere sau pentru persoanele care fac efort fizic și au nevoie de multă energie.
Dacă ar fi să facem o comparație, putem spune că pizza înseamnă un fel de sendviș desfășurat. O pizza de 20 cm în diametru este echivalentă cu o porție de paste.
De ce considerăm pizza un produs nesănătos? Ce poate fi greșit în pizza? Mai degrabă ar trebui să ne ferim de o porție de paste care pot ascunde mult ulei, sau de un sendviș care poate avea multă maioneză.
Pe o pizza vezi toate ingredientele, nu e nimic ascuns. Iar dacă blatul este subțire și făcut din aluat bine dospit, atunci vorbim despre un produs premium, nicidecum de unul de fast-food.
Credeți că întâmplător pizza este cel mai consumat produs alimentar la nivel mondial? Toată lumea iubește pizza, este ușor de mâncat la colț de stradă, la birou sau la restaurant, poate fi o masă principală sau o gustare.
De la pizza Margherita cu sos de roșii, mozzarella și busuioc, până la pizza cu bacon, salam picant sau 4 feluri de brânză, combinațiile sunt infinite…tot ce avem prin frigider poate fi pus pe o pizza. Iar topping-urile sunt mai degrabă condimente decât ingrediente, deci nici la calorii nu exagerăm.
Cum să transformăm pizza într-un produs nepericulos pentru siluetă? Prima variantă ar fi să nu mâncăm o pizza întreagă, ne limităm la 2-3 triunghiuri și completăm masa cu o salată mare de frunze și legume proaspete.
Sau putem considera că pizza reprezintă porția de făinoase pentru 2 zile și dacă o mâncăm pe toată, la următoarele mese adio carbohidrați, doar grătar cu salată, ca să rămânem în buget. Sau respectăm regula 80/20 și suntem cuminți toată săptămâna, ca să putem mânca o pizza în weekend.
ANSA a distrus un lot de 262 kg de ceai importat din Rusia
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a distrus un lot de 262 de kilograme de ceai TESS, importat din Rusia, din cauza depășirii limitei maxime admisibile de reziduuri de pesticide. Informația a fost confirmată pentru newsmaker.md de către reprezentanții ANSA.
Lotul a fost plasat sub reținere oficială la depozitul importatorului și nu a fost permisă comercializarea acestuia. Ulterior, ceaiul a fost distrus mecanic și predat unui centru de reciclare a deșeurilor sub supravegherea inspectorilor ANSA.
Măsura a fost luată în cadrul Programului Național de Monitorizare a Reziduurilor de Pesticide și Nitrați, implementat în 2024 pentru a asigura siguranța alimentară în Republica Moldova.
ANSA continuă să monitorizeze importurile de ceai și aplică controale stricte privind conținutul de pesticide, în conformitate cu Programul Național de Supraveghere pentru anul 2025.
Cum s-a schimbat corpul unui bărbat care a mâncat câte 30 de ouă pe zi timp de o lună
Un pasionat de fitness a dezvăluit cum s-a schimbat corpul său pe interior și pe exterior, după ce a urmat o dietă extremă, bazată pe consumul a 30 de ouă pe zi, pe care a ținut-o o lună întreagă, scrie digi-world.tv.
Pentru a testa afirmația unui culturist conform căreia această dietă ar putea fi la fel de eficientă pentru dezvoltarea masei musculare ca utilizarea riscantă a injecțiilor cu steroizi.
Pe lângă această rutină alimentară neobișnuită, care a inclus omlete din albușuri, smoothie-uri proteice și cine pe bază de orez și ou crud, Everett a urmat un regim strict de antrenament cu greutăți. Întregul său parcurs a fost documentat într-un videoclip pe YouTube, care a stârnit curiozitatea și dezbateri aprinse.
Înainte de a începe experimentul său inedit, Joseph Everett și-a măsurat greutatea inițială și performanțele la patru exerciții fizicr: ridicări cu haltere, îndreptări (deadlift), genuflexiuni și împins la piept (bench press).
Pentru a evalua impactul dietei asupra sănătății sale, și-a efectuat și analize de sânge atât înainte, cât și după cele 30 de zile, verificând nivelul de colesterol și producția de testosteron.
Rezultatele au fost impresionante. Everett a acumulat 6 kg de masă musculară, ajungând de la 78 kg la 84 kg. De asemenea, și-a îmbunătățit semnificativ forța fizică, reușind să ridice cu 20 kg mai mult decât la începutul experimentului.
Surprinzător, analizele de sânge nu au indicat o creștere semnificativă a colesterolului „rău” (LDL), ci, dimpotrivă, o creștere a colesterolului „bun” (HDL), responsabil pentru eliminarea grăsimilor nocive din sânge. Mai mult, s-a înregistrat o scădere a nivelului trigliceridelor.
Riscurile unei diete extreme pentru sănătate
Joseph Everett a început provocarea având deja o rutină de antrenamente cu greutăți pentru menținerea condiției fizice.
Pe lângă cele 30 de ouă consumate zilnic, și-a completat dieta cu o porție de orez, carne de vită, un iaurt mic, fructe, miere și, ocazional, un baton proteic, relatează Daily Mail. Astfel, aportul său caloric zilnic a variat între 3.300 și 3.700 de calorii, depășind cu mult recomandarea generală de 2.500 de calorii pentru bărbați.
Ouăle sunt recunoscute ca o sursă excelentă de proteine, esențiale pentru creșterea masei musculare. Acestea conțin, de asemenea, numeroase vitamine și minerale importante, precum calciu, fier, zinc și potasiu, benefice pentru sănătatea oaselor.
Everett a subliniat avantajele nutriționale ale dietei sale: „30 de ouă îmi oferă 190 de grame de proteine, întreaga cantitate zilnică recomandată de vitamina A, 120% din necesarul de vitamina D și o doză considerabilă de vitamine din complexul B, toate contribuind la dezvoltarea musculară”.
Cu toate acestea, a avertizat și asupra potențialelor riscuri: un consum atât de ridicat de ouă aduce și un aport uriaș de colesterol: 2.100% peste valoarea zilnică recomandată și 45 de grame de grăsimi saturate.
Schimbări petrecute după dieta cu 30 de ouă pe zi
Joseph Everett a susținut că organismul său transformă grăsimile din ouă în testosteron, hormon care, împreună cu exercițiile de forță, stimulează creșterea masei musculare.
După aproximativ nouă zile de dietă, a observat schimbări evidente în comportamentul său, pe care le-a pus pe seama creșterii nivelului de testosteron.
„Am realizat că mă simțeam incredibil de bine. Eram mai concentrat, aveam multă energie atât în sala de sport, cât și în afara ei, libidoul meu era mai ridicat, iar în general mă simțeam mai motivat și mai lipsit de inhibiții”, a spus el.
Cu toate acestea, rezultatele finale ale analizelor de sânge au arătat că nivelul său de testosteron a rămas neschimbat.
„Starea mea de spirit, concentrarea, energia și libidoul îmi dădeau impresia că am un nivel mai ridicat de testosteron, dar, aparent, nu era cazul”, a spus Everett.
Joseph Everett a descoperit că dieta sa de 30 de ouă pe zi i-a adus beneficii surprinzătoare, dar și câteva efecte secundare neplăcute. Pe lângă creșterea masei musculare și îmbunătățirea performanței fizice, analizele de sânge au arătat o creștere a colesterolului „bun”.
În primele zile, Everett a găsit provocarea relativ ușoară. „Primele zile nu au fost deloc dificile pentru mine… Consumul de 3.500 de calorii pe zi nu era exagerat, mai ales că făceam antrenamente intense care îmi stimulau apetitul”, a explicat el.
Însă, în ziua 20, după șase zile consecutive în care a consumat ouă crude, a început să resimtă probleme digestive. „Am petrecut peste o oră în baie, eram constipat și aveam crampe abdominale dureroase”, a povestit el. Problema s-a rezolvat rapid după ce a reînceput să gătească albușurile.
Ce spun specialiștii
Mult timp, medicii au recomandat limitarea consumului de ouă la trei-patru pe săptămână, din cauza temerilor legate de colesterolul ridicat și riscul de boli cardiovasculare. Însă studii recente sugerează că un consum moderat, un ou pe zi, nu crește riscul de afecțiuni cardiace, dacă este inclus într-o dietă echilibrată.
Experții susțin acum că nu există un număr maxim de ouă recomandat zilnic, însă modul de preparare este esențial. Spre exemplu, ouăle fierte sunt mult mai sănătoase decât cele prăjite în ulei sau unt, care au un conținut ridicat de grăsimi.
Mazărea – proprietăți și beneficii
Mazărea (Pisum sativum) este o plantă erbacee anuală din familia Fabaceae, cultivată aproape peste tot în lume pentru semințele sale comestibile, scrie stirileprotv.ro.
Mazărea poate fi achiziționată proaspătă, conservată sau congelată, iar mazărea uscată este adesea folosită în supe.
Unele soiuri, inclusiv mazărea dulce și mazărea mangetout, produc păstăi comestibile care pot fi consumate crude sau gătite, fiind populare în bucătăriile din Asia de Est.
Plantele sunt destul de ușor de cultivat, iar semințele reprezintă o sursă excelentă de proteine și fibre alimentare. Iată ce beneficii are mazărea și cum o poți consuma.
Mazăre – beneficii
Concentrația ridicată de vitamine, minerale, antioxidanți și fitonutrienți din mazăre oferă beneficii importante pentru sănătate, de la menținerea sănătății ochilor până la protejarea împotriva anumitor tipuri de cancer.
Mazărea conține carotenoizi precum luteina și zeaxantina. Acești nutrienți ajută la protejarea ochilor de boli cronice precum cataracta și degenerescența maculară legată de vârstă. Luteina și zeaxantina acționează ca filtre pentru lumina albastră dăunătoare, care contribuie la dezvoltarea cataractei și a degenerescenței maculare.
Mazărea este bogată în coumestrol, un nutrient care joacă un rol în protecția împotriva cancerului de stomac. Un studiu din 2009 realizat în Mexico City a arătat că un consum zilnic de mazăre și alte leguminoase a redus riscul de cancer gastric cu 50%.
De asemenea, mazărea este o sursă excelentă de fibre, care ajută la deplasarea alimentelor prin tractul digestiv, facilitând digestia.
Mazărea este plină de antioxidanți care sprijină sistemul imunitar. Printre nutrienții din mazăre care acționează ca antioxidanți se numără:
• Vitamina C
• Vitamina E
• Zinc
• Catechină
• Epicatechină
Nutrienții antiinflamatori din mazăre sunt asociați cu reducerea riscului de afecțiuni inflamatorii precum diabetul, bolile cardiovasculare și artrita. Printre aceștia se numără:
• Vitamina A
• Vitamina B
• Coumestrol
• Acid ferulic
• Acid cafeic
• Catechină
• Epicatechină
• Pisumsaponinele I și II
• Pisomozoidele A și B
Mazărea este bogată în fibre și proteine, care ajută la reglarea modului în care organismul procesează carbohidrații. Proteinele și fibrele din mazăre încetinesc descompunerea carbohidraților și contribuie la controlul nivelului de zahăr din sânge. Studiile arată că o dietă bogată în proteine reduce glicemia după mese la persoanele cu diabet de tip 2.
De asemenea, mazărea are un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că este mai puțin probabil să provoace creșteri bruște ale glicemiei după consum.
Inflamația și stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi pot contribui la formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge. Acizii grași omega-3 și omega-6 din mazăre ajută la reducerea oxidării și inflamației, prevenind astfel formarea plăcilor. În plus, magneziul, potasiul și alte minerale din mazăre pot reduce riscul de hipertensiune arterială.
