Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei Internaționale a Muzeelor

Muzeografi, manageri de muzee, dar și programele inovative dezvoltate pentru a susține experiențele educative și de patrimoniu cultural au fost premiate la Gala Premiilor dedicată muzeografilor.

Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei MuzeelorFoto: Ministerul Culturii/ Facebook

Evenimentul a fost organizat în ajun de Ziua Internațională a Muzeelor, marcată anul acesta în data de 18 mai și a avut loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.

La decernarea premiilor au participat oficiali guvernamentali, parteneri de dezvoltare, profesioniști din domeniu, iubitori de artă, dar și vizitatorii muzeului.

Distincțiile au fost oferite pentru impactul semnificativ și rezultatele remarcabile, care au promovat dialogului intercultural și au facilitat un acces mai larg la patrimoniul țării. De asemenea, au fost recunoscute eforturile pentru îmbogățirea experiențelor culturale din cadrul muzeelor, prin implementarea tehnologiilor de ultimă generație.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „Ziua Internațională a Muzeelor ne oferă șansa de a celebra și complexitatea și diversitatea experienței umane, reflectată în patrimoniul vast păstrat cu grijă de muzeele lumii. E și ziua când recunoaștem modul în care tradiția și inovația se împletesc armonios în spațiile expoziționale. Căci în secolul 21 muzeul este nu doar un depozit al trecutului, ci și un laborator pentru viitor, unde ideile vechi inspiră noi descoperiri, iar tehnologia aduce la viață poveștile străvechi.

Mulțumim și pe această cale partenerilor de dezvoltare pentru sprijinul acordat în modernizarea muzeelor din Moldova și în sporirea vizibilității lor prin integrarea tehnologiilor și a inovațiilor. Vom continua să facem muzeele mai accesibile și mai captivante pentru publicul larg, oferind vizitatorilor experiențe culturale complexe.”

Ministrul Culturii împreună Jeff Brian, șeful Misiunii USAID în Moldova,  Matthew Jordan, șef de Programe, Ambasada Marii Britanii, Pernilla Nordvall, secretar secund al Ambasadei Suediei la Chișinău – au înmânat distincții celor care au adus aportul semnificativ în acest domeniu esențial al culturii și patrimoniului.

  • Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal – Adriana Hadjiraev, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
  • Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal –  Lina Bogatu, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
  • Pentru contribuție la gestionarea și documentarea patrimoniului muzeal – Nicolae Curoșu, Muzeul Național al Literaturii Române;
  • Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal –  Veaceslav Ciutac, Muzeul Național al Literaturii Române;
  • Pentru contribuție în cercetarea, valorificarea și promovarea patrimoniului în domeniul antropologic și arheologic – Vitalie Burlacu, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
  • Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal –  Angela Simalcsik, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
  • Pentru  contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Livia Ermurachi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
  • Pentru contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Ludmila Cojocari, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
  • Pentru devotament în activitatea muzeistică – Natalia Șalaghirova, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
  • Pentru  contribuție  în  organizarea proiectelor expoziționale – Valentina Baleanu, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
  • Pentru contribuție în reabilitarea Cimitirului Evreiesc – Iuliu Palihovici, Muzeul de Istorie a Evreilor din Republica Moldova;
  • Distincția Ministerului Culturii pentru acțiuni de promovare și includere a patrimoniului muzeal în circuitul turistic național și internațional – Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Căușeni, care este în custodia Muzeului Național de Artă al Moldovei.
  • Trofeul Ministerului Culturii în domeniul muzeografiei – Muzeului de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov Russu” din Călărași. Natalia Veleșca, directoarea muzeului a primit distincția în numele întregii echipe.
  • Pentru inovare în promovarea  patrimoniului, premiu a fost oferit reprezentanților Muzeului Național de Istorie Naturala și Etnografie, iar de distincția Pentru interactivitate în prezentarea conținutului muzeal s-a învrednicit Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost premiat la categoria Prezentarea artei prin intermediul realității virtuale și augmentate, iar Muzeul Național al Literaturii Române a fost apreciat Pentru lansarea rețelei de reședințe creative. 

Premiul Pentru proiecții imersive și implicarea tinerilor artiști a ajuns la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, iar Muzeul Vatra Dumenului a primit distincția – Pentru integrarea creativității în experiența vizitatorilor. 

În cadrul evenimentului, au fost apreciate cu distincții Pentru activarea comunităților rurale și muzeele regionale din cadrul Proiectului Rama Albastră. Este vorba despre muzeele din Mereni, Sofia, Călărași, Taraclia, Horești și Trușeni.

În cadrul evenimentului au fost prezentate animații imersive pe instalația „Pomului Vieții” și prin Realitatea augementată au fost animate picturile murale Nunta și Hora moldovenească din cadrul Muzeului de Etnografie.

„Muzeele Viitorului”, proiectul grație căruia a fost posibilă încurajarea utilizării noilor tehnologii la muzee, este susținut de Ministerul Culturii, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finantat de USAID, Suedia si Marea Britanie, Proiectul USAID de Competititvitate si Rezilienta Rurală și Centrul Artcor.

O femeie din Strășeni, violată ani la rând de propriul soț

Un bărbat din raionul Strășeni a fost condamnat la 12 ani de închisoare după ce timp de trei ani își viola soția și agresa copiii minori. Sentința a fost pronunțată marți, 24 decembrie, de magistrații Judecătoriei Strășeni, scrie deschide.md.

Potrivit materialelor dosarului, pe parcursul anilor 2019-2022, bărbatul, prin constrângere psihică și amenințând cu răfuială, își viola soția. Individul își argumenta acțiunile prin faptul că victima, care îi este soție, „este obligată să-i satisfacă poftele sexuale”.

Tot în această perioadă, condamnatul își agresa patru copii minori. Conform raportului de expertiză, în urma acțiunilor individului, copiii s-au ales cu traumă psiho-emoțională, stres, anxietate și depresie.

Fiind audiat, acesta nu și-a recunoscut vina. Totuși, procurorii au reușit să-i demonstreze culpabilitatea.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în decurs de 15 zile.

Un sistem AI a atins nivelul uman la un test de „inteligență generală”. Ce ar înseamna acest lucru

Un nou model de inteligență artificială (AI) a obținut recent rezultate la nivel uman la un test conceput pentru a măsura „inteligența generală”. Pe 20 decembrie, sistemul o3 al OpenAI a obținut un scor de 85% la benchmark-ul ARC-AGI, cu mult peste cel mai bun scor AI anterior de 55% și la egalitate cu scorul mediu uman. De asemenea, a dat rezultate bune la un test de matematică foarte dificil. Crearea inteligenței generale artificiale, sau AGI, este obiectivul declarat al tuturor laboratoarelor majore de cercetare AI.

La prima vedere, OpenAI pare să fi făcut cel puțin un pas semnificativ către acest obiectiv, explică doi specialiști în domeniu în publicația The Conversation. În timp ce scepticismul rămâne, mulți cercetători și dezvoltatori AI simt că ceva tocmai s-a schimbat. Pentru mulți, perspectiva AGI pare acum mai reală, urgentă și mai apropiată decât se anticipase.

Pentru a înțelege ce înseamnă rezultatul o3, trebuie să înțelegem despre ce este vorba în testul ARC-AGI. În termeni tehnici, este un test al „eficienței eșantionului” a unui sistem AI în adaptarea la ceva nou – câte exemple de situație nouă trebuie să vadă sistemul pentru a-și da seama cum funcționează. Un sistem AI precum ChatGPT (GPT-4) nu este foarte eficient în eșantionare. A fost „antrenat” pe milioane de exemple de text uman, construind „reguli” probabilistice despre combinațiile de cuvinte care sunt cele mai probabile. Rezultatul este destul de bun la sarcini comune. Este prost însă la sarcini neobișnuite, pentru că are mai puține date (mai puține mostre) despre acele sarcini. Până când sistemele AI pot învăța dintr-un număr mic de exemple și se pot adapta cu mai multă eficiență a eșantionului, acestea vor fi utilizate numai pentru lucrări foarte repetitive și pentru cele în care defecțiunile ocazionale sunt tolerabile. Capacitatea de a rezolva cu acuratețe probleme necunoscute sau noi din eșantioane limitate de date este cunoscută drept capacitatea de a generaliza. Este considerat pe scară largă un element necesar, chiar fundamental, al inteligenței.

Fiecare întrebare oferă trei exemple din care să înveți. Sistemul AI trebuie apoi să descopere regulile care „generalizează” de la cele trei exemple la al patrulea. Reguli slabe și adaptare Nu știm exact cum a făcut OpenAI, dar rezultatele sugerează că modelul o3 este foarte adaptabil. Din doar câteva exemple, găsește reguli care pot fi generalizate. Pentru a descoperi un model, nu ar trebui să facem presupuneri inutile sau să fim mai specifici decât trebuie să fim cu adevărat. În teorie, dacă poți identifica regulile „cele mai slabe” care fac ceea ce vrei, atunci ți-ai maximizat capacitatea de a te adapta la situații noi. Ce înțelegem prin cele mai slabe reguli? Definiția tehnică este complicată, dar regulile mai slabe sunt de obicei cele care pot fi descrise în afirmații mai simple.

Incendiu puternic într-un azil de bătrâni din München. 15 persoane s-au ales cu arsuri

Cinsprezece persoane au fost rănite uşor în urma unui incendiu izbucnit într-un cămin de bătrâni din oraşul german München în Ajunul Crăciunului, a anunţat brigada de pompieri într-un comunicat dat publicităţii miercuri, scrie digi24.ro.

Cauza incendiului şi amploarea pagubelor rămân pe moment neclare, informează DPA, potrivit Agerpres. 

Potrivit informaților prezentate de serviciul de pompieri din capitala Bavariei, flăcările au izbucnit într-o cameră de la etajul al treilea al clădirii. Ca urmare, focul s-a extins rapid la acoperiș și la turn.

Autoritățile germane investighează cauza incendiului.

Căminul de bătrâni este situat în cartierul Altstadt-Lehel, lângă malul râului Isar, și este cel mai vechi cămin de bătrâni din oraș, fondat în 1857 de Societatea Catolică Sfântul Vincent de Paul. Clădirea istorică adăpostește o casă-biserică cu un turn clopotniță.

Maia Sandu, vizită de lucru în Germania. Șefa statului s-a întâlnit cu președintele Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz și alți oficiali
Articolul anterior
Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina a pierdut o parte semnificativă din producţia de energie, după atacurile ruseşti
Articolul următor