Parlamentul împlinește 33 de ani de activitate

23/05/2024

News

Anual, pe 23 mai este marcată Ziua Parlamentului Republicii Moldova – instituția reprezentativă supremă a țării noastre. Legislativul de la Chișinău este compus din 101 deputați aleși pentru o perioadă de patru ani. Actualul legislativ este succesorul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești. Deputații sunt aleși prin vot universal, secret și liber exprimat, scrie moldova1.md.

Istoricul organului reprezentativ suprem al Republicii Moldova

În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă și organizații obștești.

Pe 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.

Pe 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 – Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Primul Parlament a avut trei președinți:

Mircea Snegur (27 aprilie – 3 septembrie 1990)
Alexandru Moșanu (4 septembrie 1990 – 2 februarie 1993) și
Petru Lucinschi (4 februarie 1993 – 27 februarie 1994).

În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la una prezidențială.

La alegerile parlamentare din 22 martie 1998 au participat 29 de partide, mișcări și organizații social-politice și 67 de candidați independenți. În urma scrutinului au acces în parlament 4 formațiuni politice: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova cu 40 de mandate, Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” – 26 de mandate, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” – 24 mandate și Partidul Forțelor Democratice – 11 mandate.

Pe 5 iulie 2000, cu o majoritate constituțională de voturi, Parlamentul a operat o serie de modificări în Constituție, în urma căreia s-a trecut de la un regimul politic semiprezidențial la unul parlamentar.

În urma modificărilor, alegerea Președintelui Republicii Moldova se efectuează de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin trei cincimi din numărul deputaților aleși.

Pe 4 martie 2016, Curtea Constituțională a decis ca președintele să fie ales de către popor. Sesizarea a fost depusă de un grup de deputați PLDM. Pe 21 iulie 2021, președintele al Parlamentului a fost ales Igor Grosu.

De menționat că, în ultimii 33 de ani, forul legislativ a adoptat 12 986 de acte normative și s-a întrunit în 1 895 de ședințe.

De asemenea, în perioada enunțată, Parlamentul a adoptat 14 legi constituționale. De asemenea, aproape 6 000 dintre legile adoptate sunt organice, iar 508 – ordinare. Restul actelor adoptate au reprezentat hotărâri. Inițiativele legislative au marcat dezvoltarea țării, au vizat un spectru larg de domenii de activitate și au influențat parcursul european al Republicii Moldova.

În context, de Ziua Parlamentului în scuarul instituției vor fi expuse fotografii de arhivă care prezintă clădirea legislativului începând cu anul 1973 și până în prezent. Imaginile sunt din colecțiile Agenției Naționale a Arhivelor și ale Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”. La fel, sunt expuse și mașinile de epocă cu care s-au deplasat foștii demnitari de stat.

Restricții de circulație în Capitală, în legătură cu funeraliile scriitorului Spiridon Vangheli

În atenția conducătorilor auto și a pietonilor. Primăria Municipiului Chișinău informează că, astăzi, în legătură cu desfășurarea programului de funeralii al scriitorului Spiridon Vangheli, pe unele străzi din Capitală vor fi restricții de circulație.

În momentul deplasării cortegiului funerar, transportul rutier va fi temporar sistat pe următoarele străzi:

strada Alexandr Pușkin, în perimetrul strada București – bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt;

bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în perimetrul străzilor Alexandr Pușkin – Vasile Alecsandri;

strada Vasile Alecsandri, în perimetrul bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – strada Alexei Mateevici;

strada Alexei Mateevici, în perimetrul străzilor Vasile Alecsandri – Armenească.

Agenții de patrulare se vor afla în intersecții pentru a asigura eficient ordinea și securitatea circulației rutiere.

În acest context, Primăria Chișinău îndeamnă atât pietonii, cât și conducătorii auto să se conformeze indicațiilor polițiștilor, să dea dovadă de înțelegere și respect reciproc în raport cu ceilalți participanți la trafic.

Lunea Rusaliilor. Ce nu se face în a doua zi după Duminica Mare

Creștinii ortodocși de stil vechi au sărbătorit ieri Duminica Mare sau Pogorârea Duhului Sfânt, cunoscută în popor și drep Rusaliile. A doua zi este Lunea Rusaliilor. În această zi, Biserica Ortodoxă prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii. Iată ce nu se face sub nicio formă în a doua zi de Rusalii.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

Astfel, a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Întru această zi, prăznuim pe însuși Preasfantul și de viață făcătorul și întru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu…”.

Oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele, iar în unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Tradiţii şi obiceiuri în a doua zi de Rusalii

Potivit tradiţiei creştine, când s-au împlinit cincizeci de zile de la Învierea Domnului, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici.

Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, iar mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism. Se crede astfel că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, pentru că cei 3.000 de oameni au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt mai este cunoscută ca Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.

Superstiţii în a doua zi Rusalii 2022

Potrivit legendelor, ielele sau Rusaliile ar fi nişte fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Ielele răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

Ce nu trebuie să faci sub nicio formă de Rusalii:

În zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de puterea ielelor, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, nu se vor mai culege ierburi de leac.
Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sănătate
Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casă.
Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

Sursa: ObservatorNews

Șase bărbați din Edineț, trimiși în judecată pentru comerț cu droguri

Procuratura raionului Edineț a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată cauza penală, în privința a șase persoane, învinuite de trafic de droguri (art.217/1 alin.(3) din Codul penal), informează unica.md cu referire la un comunicat al Procuraturii Generale.

Conform rechizitoriului, învinuiții, prin intermediul aplicațiilor electronice, rețelelor de socializare și în alte circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, au procurat droguri de tip PVP, hașiș, mephedrone și din alte categorii, pentru consum personal, înstrăinând o parte din ele și la terțe persoane.

Acțiunile ilegale au fost comise o perioadă nedeterminată de timp și până la 21 decembrie 2023, când făptuitorii au fost deconspirați, iar în cadrul perchezițiilor – ridicate drogurile.

Astfel, la un învinuit în vârstă de 44 de ani a fost identificată substanța stupefiantă – PVP, constituind în total – 0,065 g (masă uscată). La al doilea învinuit, în vârstă de 36 de ani a fost depistat un tub de sticlă cu depuneri de aceeași substanță în cantitate de 0,008 g. La ceilalți patru învinuiți în vârstă de 25, 27, 30 și, respectiv, 42 de ani, s-a depistat 2,587 g de hașiș, 0,969 g de mephedrone, 0,664 g de PVP și 0,038 g de rășină de cannabis.

Sancțiunea articolului incriminat învinuiților prevede închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată până când vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.