Creditare negativă în cazul agenților economici! Așa ceva nu s-a înregistrat în nicio țară din Europa! Situația din economie rămâne una complicată

27/07/2024

News

„În prezent, asistăm la o înviorare a creditării de către sectorul bancar. Însă, dacă în cazul populației vorbim de o înviorare calitativă, în cazul agenților economici – creditarea este una negativă. Acest lucru nu a fost înregistrat vreodată în vreo țară din Europa. Aceasta arată că situația din economie rămâne una complicată”, a declarat vineri, 26 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea economiei de către sectorul bancar în anul 2000 a fost la nivelul de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei); în 2005 a ajuns la 9,5 mlrd/lei; 2010 – 25,5 mlrd/lei; 2014, anul jafului bancar – 48 mlrd/lei; anul 2017, după furtul miliardului – 33,5 mlrd/lei; 2020 – 46,5 mlrd/lei; 2023 – 63,9 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 69,6 mlrd/lei. „Volumul creditelor oferite de către bănci economiei naționale se apropie de 70 mlrd/lei. În creștere, doar în acest an, cu 5,7 mlrd/lei. În jumătate de an a crescut cu 2,3 ori față de anul trecut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre creșterea medie lunară a creditelor oferite de către sectorul bancar, expertul a spus că în 2010 media lunară a fost de 214 milioane de lei (mln/lei); 2013 – 600 mln/lei. În anii 2014, 2015, 2016 și 2017 media lunară era în descreștere continuă. Din 2018 a reînceput să crească și a ajus la 165 mln/lei; în 2021 – la 892 mln/lei; în 2023 a scăzut la 198 mln/lei; iar în 2024, trimestrul doi a ajuns la 953 mln/lei, media lunară.

„În 2021, persoanele fizice dominau puternic, iar persoanele juridice erau mai slabe. Până în 2013, 90% din tot portofoliul de credite era reprezentat de către persoanele juridice. Persoanele fizice aveau împrumuturi neesențiale. După jaful bancar din 2014, creditarea persoanelor juridice a încetinit, reducându-se ani la rând. Băncile practic și-au menținut activitatea datorită persoanelor fizice. Anul trecut, persoanele juridice, practic, portofoliul lor de credite nu a crescut deloc. Acum avem o înviorare a creditării persoanelor fizice. În acest an, înregistrăm o creștere a portofoliului de credite cu 449 mln/lei lunar pentru persoanele juridice și 504 mln/lei lunar a persoanelor fizice, în prima jumătate de an din 2024. Sub această creștere se ascund niște procese nu tocmai bune pentru economie”, a spus expertul.

Economistul susține că în 2010 portofoloul de credite era de de 14,5 mlrd/lei au fost credite acordate în lei și de 11 mlrd/lei au fost creditele acordate în valută străină. În 2014 (octombrie, perioada furdului mancar): 28,3 mlrd-credite acordate în lei și 19,7 mlrd/lei-credite acordate în valută străină; 2016: 19,4 mlrd/lei-credite în lei și 15,4 mlrd/lei-credite în valută străină; 2020: 31,7 mlrd/lei-credite în lei și 13,9 mlrd/lei-credite în valută străină; 2024, trimestrul doi: 53,6 mlrd/lei-credite în lei și 16 mlrd/lei-credite în valută străină.

„Până în 2012/2013 creditarea economiei în Republica Moldova era cam la același nivel. 55% erau creditele în lei, restul în valută. După 2014, practic, creditarea în valută a rămas la 13-14 mlrd/lei, iat tot ce a crescut au fost creditele acordate în lei. A fost criza din 2020 care a încetinit procesul de creditare, orientând tendințele oamenilor spre economii. Puțin a crescut creditarea în valută. Însă, acum creditarea în valută revine la nivelul care a fost anterior. Astăzi se înregistrează 77% din credite care sunt acordate în lei. Cel mai înalt nivel din istorie. Creditarea în valută străină înregistrează o scădere semnificativă. Toată creșterea se datorează exclusiv creșterii portofoliului de credite în lei”, a declarat economistul.

Analizând creditele bancare acordate raportate la Produsul Intern Brut (PIB), analistul economic a afirmat că în 2000 a reprezentat 12%; 2008 – 32,1%; 2010 – 29,6%; 2014 (octombrie) – 36%; 2018 – 18,4%; 2021 – 23,3%; 2023 – 20,5%; 2024, trimestrul doi – 21,3%. „Din 2014 a fost schimbată metodologia de calculare. Calculând după metodologia veche, procesul de creditare de 21,3% din PIB, care este înregistrat în prezent, este cel mai mic din ultimii 25 de ani. Înăsprirea politicii monetare după 2014 a dus la o încetinire a procesului de creditare. Acum avem o ușoară înviorare, dar până la revenirea la nivelul din 2014 este nevoie de încă mulți ani. Nu cred că vom reuși să recuperăm nivelul de atunci nici până în 2030”, estimează analistul economic.

Cu referire la depozitele și creditele în sistemul bancar, expertul a menționat că în 2005: depozite s-au făcut de 11, 3 mlrd/lei, iar credite s-au acordat de 9,5 mlrd/lei. Astfel, surplusul de lichidități a fost de 1,8 mlrd/lei. În 2010: depozite – 28,7 mlrd/lei, credite – 25,3 mlrd/lei, iar surplusul de lichidități – 3,2 mlrd/lei. În 2013: depozite – 51,9 mlrd/lei, credite – 42,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 9,7 mlrd/lei; 2015: depozite – 50,2 mlrd/lei, credite – 38,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 12 mlrd/lei; 2020: depozite – 79,6 mlrd/lei, credite – 45,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 34 mlrd/lei; 2023: depozite – 113,9 mlrd/lei, credite – 63,0 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi: depozite – 120,5 mlrd/lei, credite – 69,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50,8 mlrd/lei.

„Până în 2013, băncile acumulau depozite de la populație și ofereau credite agenților economici. Volumul de credite era egal cu volumul depozitelor. După 2014, depozitele au înregistrat o creștere rapidă. Au crescut și creditele oferite, însă mai lent decât depozitele. Oamenii au adus mai rapid depozite la bănci, decât au accesat credite. Respectiv, avem un surplus, fără precedent în istoria țării, de lichidități în sistemul bancar. 50,8 mlrd/lei. 40% din toți bani sunt bani pentru care nu există capacitate de utilizare”, a menționat expertul.

Vorbind despre repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2010, 90% dintre credite erau accesate de către persoane juridice, iar 10% – credite accesate de către populație; 2015: 84,2% – credite accesate de către persoane juridice, 15,8% – de către populație; 2020: 64,4% – credite accesate de către persoane juridice, 35,6% – de către populație; 2024, trimestrul doi: 59,3% – credite accesate de către persoane juridice, 40,7% – de către populație. „Mulți ani a dominat creditarea persoanelor juridice. Acum asistăm la o înviorare a creditării persoanelor fizice. Creditarea persoanelor juridice este într-o continuă scădere. Avem o accelerare a procesului de creditare, mai mult din contul persoanelor fizice”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, economiile nete, în bănci, ale persoanelor fizice (suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci în anul 2000 au fost de 800 mln/lei; în 2010 – 15,6 mlrd/lei; 2020 – 34,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 42,3 mlrd/lei. „Acestea au crescut stabil până în 2017. Datorită programului Prima Casă și înviorarea procesului de creditare, persoanele fizice au accesat mai multe credite de cât au depozitat bani în bănci. A fost o creștere a economiilor nete negativă. Oamenii și-au redus economiile, consumând mai mult. În 2022 au crescut economiile nete deoarece Banca Națională a înăsprit politica monetară. În acest an, oamenii continuă să-și crească economiile, însă i-au foarte activ și credite. Astfel, economiile nete s-au plafonat. Mulți fac depozite în bănci, dar la fel de mulți oameni i-au credite. Practic economiile nete ale populației nu cresc”, a constatat expertul.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că gradul de îndatorare al gospodăriilor casnice, raportat la PIB, în anul 2000 a fost de 0,9%; în 2005 – 2,3%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 10%; 2021 – 13,1%; 2013 – 11,5%; 2024, trimestrul doi – 12,2%. „În anul 2000 populația practic nu avea datorii față de bănci, s-au erau nesemnificative. Politica monetară înăsprită în 2021 a afectat procesul, dar după relaxarea ei în 2023 avem o înviorare. Totuși, rata de îndatorare a populației este de 5 ori mai mică față de cea din UE. În regiune, rata de îndatorare a populației este de 12-15%”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Despre creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar (creditele accesate de către agenții economici minus depozitele), economistul a declarat că în anul 2000 a fost de 1,1 mlrd/lei; în 2005 – 4,1 mlrd/lei; 2010 – 12,4 mlrd/lei; 2012 – 18,8 mlrd/lei; 2015 – 11,2 mlrd/lei; 2020 – 0,5 mlrd/lei; 2021 – a fost înregistrată o rată de creditare negativă a mediului de afaceri, de minus 0,7 mlrd/lei. În 2022 s-a îmbunătățit situația și s-a ajuns la 2,4 mlrd/lei. În 2023 și 2024 s-a înregistrat o prăbușire a tot ce înseamnă creditarea businessului minus 8,2 mlrd/lei în 2023 și minus 8,5 mlrd/lei în trimestrul doi din 2024.

„Agenții economici au depus mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Agenții economici nu că nu i-au credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii pe care îi au, preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. În 2023 agenții economici practic nu s-au creditat. În acest an, în jumătate de an, și-au crescut brusc portofoliul de împrumut, însă situația nu s-a ameliorat. Această situație arată starea dramatică din economia noastră. Dacă în toată lumea populația duce banii în bancă, iar agenții economici i-au credite pentru investiții, la noi este o situație inversă. Agenții economici duc banii în bancă, iar populația accesează credite de consum al produselor de import. Creditele cresc, dar mai lent decât depozitele. În trimestrul doi din acest an, persoanele juridice a însumat 49,8 mlrd/lei depozite și 41,3 mlrd/lei credite”, a declarat economistul.

Trei magistrați, doi dintre care sunt soți, schimbă poziția de judecător pe cea de acuzat

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a trei judecători, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (art. 326 alin. (1) și art. 326 alin.(1¹) din din Codul penal), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cauza penală a fost pornită în iunie 2023, de către Procuratura Anticorupție, suportul operativ fiind asigurat de către Centrul Național Anticorupție. În noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința judecătorilor, inclusiv arest și percheziții.

Conform probelor administrate de către procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție, cei trei judecători (doi fiind soți), au acționat în baza unor înțelegeri prealabile, pentru influențarea și obținerea unor soluții favorabile în cadrul unor cauze penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, în următoarele circumstanțe:

Episod 1: Cei doi inculpați soț și soție, ambii judecători din cadrul Judecătoriei Chișinău și un alt judecător de la Curtea de Apel Chișinău, au acționat împreună în perioada septembrie-noiembrie 2023, cu intenția de a influența judecătorii Curții de Apel Chișinău, să aplice o măsură preventivă mai blândă în privința unei persoane arestate preventiv, în schimbul sumei de 3000 Euro (aproximativ 57.500 MDL).

Episod 2: Cei doi soți judecători inculpați în prezenta cauză, în perioada mai-iunie 2023, au încercat prin intermediul unei alte persoane, să influențeze activitatea unor funcționari publici din cadrul Agenției Servicii Publice, pentru a facilita obținerea unui permis de conducere, prin încălcarea prevederilor legale, în schimbul sumei negociate de 800 Euro (aproximativ 15.300 MDL).

Episod 3: Judecătoarea inculpată, la data de 29 mai 2023, a susținut față de aceeași persoană menționată mai sus, că are influență asupra magistraților Curții de Apel Chișinău și îi poate determina să adopte o soluție favorabilă unei persoane condamnate, pe marginea recursurilor declarate împotriva unei hotărâri judecătorești. Pentru această pretinsă influență judecătoarea a cerut bani, fără a specifica o sumă exactă.

Inculpații nu și-au recunoscut vinovăția, cauza penală fiind trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea de trafic de influență, legea prevede pedeapsă sub formă de amendă de la 100 000 la 150 000 lei sau închisoare de până la 6 ani pentru pretinderea de bani (art. 326 alin. (1) din Codul penal), iar în cazul promisiunii de bani, legea prevede amendă de la 100 000 la 150 000 lei sau închisoare de până la 3 ani (art. 326 alin.(1¹) din Codul penal).

Totodată, în cauză, în vederea garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor deținute de către inculpați în valoare de aproximativ 1.550.000 MDL.

Acțiunile altor perosane implicate în comiterea acestor infracțiuni, sunt examinate de către Procuratura Anticorupție, în cadrul cauzelor penale rămase la faza de urmărire penală.

În privința altor actori din sistemul de justiție documentate în cadrul investigației, Procuratura Anticorupție a sesizat și urmează să sesizeze organele competente, inclusiv Inspecția Procurorilor, Inspecția Judiciară și Uniunea Avocaților, pentru examinarea prin prisma abaterilor disciplinare în urma comportamentului necorespunzător al unor procurori, magistrați și avocați.

Un individ de 34 de ani, suspectat de organizarea jocurilor de noroc ilegale în raionul Florești, a ajuns pe mâna poliției

Ofițerii Direcției investigații ,,Nord” a INI în comun cu cei ai Inspectoratului de poliție Florești, cu suportul mascaților din BPDS ,,Fulger”, au stopat activitatea infracțională a unui bărbat de 34 de ani, suspectat de organizarea jocurilor de noroc ilegale în raionul Florești, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În urma măsurilor speciale de investigație și a acțiunilor de urmărire penală, oamenii legii au stabilit că suspectul organiza săptămânal jocuri de noroc de tip ,,poker” și ,,ruleta rusească”, punând la dispoziția participanților, preponderent persoane de gen masculin cu antecedente penale, droguri pentru consum.

În rezultatul activității ilegale, bărbatul urmărea scopul estorcării mijloacelor bănești de la participanți, prejudiciind bugetul de stat și încălcând în mod vădit legislația.

Pentru acumularea probelor concludente cu privire la comiterea ilegalităților, polițiștii au descins cu percheziții în imobilul suspectului, unde acesta desfășura activitatea ilegală. Totodată, au fost supuși perchezițiilor corporale și doi bărbați de 46 și 48 de ani, depistați în încăpere.

În timpul perchezițiilor, oamenii legii au depistat mijloace financiare în sumă de 20 700 de lei, 1 000 de euro, 14 aparate de joc, mai multe cărți de joc și fișe pentru poker.

Pe acest caz au fost inițiate două cauze contravenționale pentru ,,încălcarea legislaţiei cu privire la jocurile de noroc” și ,, procurarea ori păstrarea ilegală de droguri, precursori, etnobotanice şi a analogilor acestora în cantităţi mici sau consumul de droguri fără prescripţia medicului”.

În temeiul probelor administrate, urmează a fi stabilită o calificare juridică corespunzătoare.

Poliția continuă cercetările pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în activitatea ilegală.

Spectacol de zile mari – O poveste de FOLCLOR, pe 2 Decembrie, la Palatul Național ”Nicolae Sulac”: Circa 200 de artiști vor urca în scenă

Hora mare ne unește în același ritm, aceeași istorie, aceleași valori. Pe 2 decembrie, ne adunăm „SĂ ÎNTINDEM HORA MARE”, la Palatul Național „Nicolae Sulac”.

Începând cu ora 18:00, organizatorii promit că ne vom delecta cu un eveniment inedit, alături de mari artiști de pe cele două maluri ale Prutului.

Vom avea ocazia să admirăm Ansamblul de cântece și dansuri populare „Fluieraș”, condus de Edgar și Marcel Ștefăneț, coregraf – Iurie Bivol.

Vor evolua artiștii Cornelia și Lupu Rednic, Nicolae Glib, Adriana Ochișanu, Cornelia Ștefăneț, Marin Ganciu, Robert Târnăveanu, Zorina Bălan, Gelu Voicu, Dumitru Teleagă, Simona Costin, Ionuț Mateș, Cornel de la Chișcău, Laura Erhan.

Participă:

• Baletul Național „JOC”, director general – Marin Gheras, director artistic – Dumitru Bălțătescu

• Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, manager – Iuliana Maria Dragoș, asistenți coregrafi – Lavinia Pașca și Daniel Bota

• Ansamblul de dansuri populare „Mărțișor”, conducător artistic – Anatol Magdîl

• Capela corală academică „Doina”, conducător artistic și prim-dirijor – Ilona Stepan

Bilete:

Casele Palatului Național. Tel.: 0(22)213544

• iTicket: https://iticket.md/event/sa-intindem-hora-mare

• Afisha: https://m.afisha.md/…/afish…/15228/sa-intindem-hora-mare

• Mticket: https://mticket.md/ro/sa-intindem-hora-mare-1616.html

Eveniment marca „Moldova-Concert”.