Creditele de consum, luate de la bănci, au bătut toate recordurile, atât ca volum, cât și ca număr, analiză

17/08/2024

News

Creditele de consum contractate de către persoanele fizice de la băncile comerciale au bătut toate recordurile, atât ca volum, cât și ca număr. „Moldovenii s-au aventurat enorm în luarea de credite de consum”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 16 august, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Vorbind de numărul de credite de consum oferite de către bănci persoanelor fizice, Veaceslav Ioniță a enunțat că în 2015 moldovenii au accesat 45,4 mii de credite; în 2019 – 91,4 mii; în 2020 – 75,1 mii; 2021 – 132,2 mii; 2022 – 85,8 mii; 2023 – 123,3 mii; iar în prima jumătate a anului curent – 90,4 mii. Din 2015, și până în prezent, au fost acordate persoanelor fizice în total 162,7 mii de credite de consum de către băncile comerciale.

„În prima jumătate a acestui an, moldovenii au contractat 50,9 mii de credite de consum pentru a procura careva bunuri. Este vorba de 5% din familiile din Republica Moldova. Este cu 25% mai mult decât recordul precedent înregistrat în trimestrul doi din 2021. Atunci moldovenii au luat 40 de mii de credite. 39,5 mii de credite au accesat în trimestrul trei din 2021. În trimestrul doi din acest an, în valoare anuală, am ajuns la 162,7 mii de credite luate de către moldoveni de la bănci. Relaxat vom ajunge la 180 de mii de credite luate până la sfârșitul anului”; a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, volumul de bani creditat pentru consum a depășit și el un record. În 2015, volumul creditelor de consum a fost, în valoare anuală, de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei). În 2019 a crescut la 6,2 mlrd/lei; 2020 – 5,6 mlrd/lei; 2021 – la 9,7 mlrd/lei; 2022 – 6,8 mlrd/lei; 2023 – 10,5 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 11,5 mlrd/lei credite de consum. „În lunile aprilie, mai și iunie, din acest an, moldovenii au luat de la bănci credite de consum de 3,4 mlrd/lei. Este cea mai mare sumă luată vreodată. Anterior au fost două recorduri de acest gen, în trimestrele trei din 2021 și 2023, când s-au luat credite de consum de circa 2,9 mlrd/lei. Ritmul este unul în creștere. Am putea finaliza anul cu 13 mlrd/lei credite de consum luate de la bănci”, potrivit expertului.

Analizând situația din ultimii 15 ani, economistul a aflat și în ce perioadă moldovenii i-au cele mai multe credite de consum de la bănci. Astfel, cele mai multe credite sunt accesate în perioada caldă a anului. Este vorba de lunile iunie (9,7%), iulie (9,6%), august (9,4%) și septembrie (8,7%), dar și în decembrie (8,9%). Despre mărimea medie a unui credit de consum, economistul a spus că în 2015 erau de 50,9 mii de lei; în 2020 – 74,4 mii/lei; 2023, trimestrul trei a ajuns chiar 80,6 mii/lei, iar în 2024, trimestrul doi a coborât la 66,6 mii/lei. „Credite de consum se i-au nu doar pentru procurarea de bunuri care necesită un efort financiar mai mare. Odată cu scăderea ratei dobânzilor, odată cu majorarea accesibilității creditelor, odată cu sporirea culturii de a consuma în baza creditelor, moldovenii i-au credite de consum nu doar când procură obiecte scumpe, dar și când procură obiecte de valoare mai mică”, a spus economistul.

Analistul economic mai spune că în prezent presiunea creditelor de consum asupra bugetelor familiilor este de două ori mai mică față de 2015. În 2015 era nevoie ca familia să aibă 13,6 salarii medii lunare pentru a întoarce un credit; în 2020 – 11,2 salarii medii lunare; 2022 – 8,8; 2023 – 6,7; 2024, trimestrul doi – 5,9 salarii medii lunare. Descriind dobânda medie ponderată la creditele de consum acordate în lei, analistul economic a afirmat că în 2015 aceasta era de 15,5%; a coborât la 4,6% în trimestrul trei din 2021, a urcat la 16,4% în trimestrul unu din 2023 și a coborât la 11% în trimestrul doi din 2024. „La noi banii încep a se ieftini. După ce Banca Națională a descurajat în 2023 împrumuturile și a încurajat economiile, acum începe a încuraja împrumuturile și a descuraja economiile. Vedem o accelerare a creditelor de consum”, a afirmat analistul economic.

Cu referire la soldul creditelor de consum în bănci, Veaceslav Ioniță a menționat că în anul 2000 era de 100 de milioane de lei; în 2010 – de 2,1 miliarde de lei (mlrd/lei); 2015 – 3,1 mlrd/lei; 2020 – 7,5 mlrd/lei; 2022, trimestrul doi – 10,8 mlrd/lei; 2023, trimestrul unu – 9,8 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 12,6 mlrd/lei. Referitor la gradul de îndatorare al populației, ca rezultat al accesării creditelor de consum, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2000 era de 0,4%; în 2005 – de 1,8%; 2010 – 2,5%; 2015 – 2,1%; 2020 – 3,7%; 2021, trimestrele trei și patru – 4,4%; 2023, trimestrul unu – 3,5%; 2024, trimestrul doi – 4,1%.

Expertul, după ce a analizat ponderea creditelor de consum în totalul creditelor bancare, a afirmat că expunerea băncilor în prezent este una pozitivă. În 2000, ponderea creditelor de consum în totalul creditelor bancare a fost de 3,6%; 2002 – 2,7%; 2007 – 14,4%; 2012 – 5,8%; 2019 – 16,9%; 2021 – 18,6%; 2022 -16,2%; 2024, trimestrul doi – 18,1%. „De regulă bunurile pe care le procură moldovenii pe baza creditelor de consum sunt de import. Băncile, fiecare al cincilea leu pe care îl oferă drept credit, este pentru procurarea unui bun de import și care nu aduce beneficii economiei naționale”, constată expertul.

Potrivit economistului, creditele de consum, raportate la veniturile oficiale anuale din salarii și prestații sociale, sunt în creștere. În 2000 reprezentau 1,7%; în 2005 – 5,5%; 2010 – 6,9%; 2015 – 6,4%; 2021 – 11,1%; 2023 – 8,5%; 2024, trimestrul doi – 9,4%.

„Moldovenii tot mai bine știu ce înseamnă creditele de consum, inclusiv pentru bunuri de valoare mică. Băncile comerciale au un surplus enorm de lichidități și sunt în căutare de soluții. Cetățenii moldoveni, până în 2015, nu au fost văzuți, de către bănci, ca o soluție pentru lichiditățile lor și să-i crediteze. Din moment ce moldovenii au început să dispună de venituri mai mari, băncile îi privesc deja ca niște clienți reali. Acum avem o relaxare a politicii monetare, care avantajează cetățenii. În prezent, asistăm la un start al accelerării. Vom avea recorduri peste recorduri”, a conchis analistul economic.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Un individ de 44 de ani, reținut după ce a răpit un Volkswagen parcat chiar la poarta proprietarului, în Ghidighici

Un bărbat de 44 de ani, din mun. Chișinău, a fost reținut pentru 72 de ore, după ce ar fi răpit un Volkswagen, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Acesta ar fi sustras mașina din localitatea Ghidighici.

Poliția a fost sesizată de proprietar, un bărbat de 67 de ani, care a comunicat că a observat lipsa autoturismului parcat în preajma domiciliului. Victima a estimat prejudiciul cauzat la sumă de 42.800 de lei.

În cadrul măsurilor speciale de investigație și urmărire penală efectuate de polițiștii de la Buiucani s-a stabilit că suspectul ar fi profitat de faptul că mașina era descuiată și cu cheile în mecanismul de pornire.

Ulterior, mașina a fost depistată deteriorată într-un câmp din localitatea Ghidighici, iar șoferul reținut.

Bănuitul nu este de la prima abatere de la lege. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă amendă în mărime de până la 67 500 de lei sau închisoare de până la 3 ani.

Prinţesa Kate şi-a reluat activităţile oficiale după încheierea şedinţelor de chimioterapie

Prinţesa Kate a participat marţi la Castelul Windsor la o reuniune dedicată copiilor de vârstă fragedă, un angajament ce marchează revenirea sa în cadrul activităţilor oficiale ale casei regale britanice, la doar câteva zile după ce a anunţat încheierea şedinţelor sale de chimioterapie, informează agenția AFP, citată de Agerpres, scrie g4media.ro.

Soţia prinţului William, moştenitorul tronului britanic, a apărut astfel în registrul oficial al angajamentelor familiei regale pentru prima dată după ziua de 9 septembrie, când a anunţat într-o înregistrare video finalizarea tratamentului său medical.

„Prinţesa de Wales a patronat în această după-amiază o reuniune dedicată copiilor de vârstă fragedă la Castelul Windsor”, situat la vest de Londra, precizează un mesaj publicat marţi seară.

Potrivit mai multor mass-media britanice, este vorba despre prima activitate oficială din acest an pentru prinţesa de 42 de ani, al cărei program de lucru va trebui să rămână simplificat în perioada imediat următoare.

Prinţesa de Wales, ale cărei apariţii publice sunt examinate cu mare atenţie de presă, a dispărut brusc din peisajul mediatic după Crăciunul din 2023.

După ce a fost spitalizată în ianuarie 2024 pentru „o intervenţie chirurgicală abdominală”, ea a anunţat în luna martie că a fost diagnosticată cu cancer, fără să precizeze natura acestuia.

Prinţesa Kate a reapărut în public pentru prima dată pe 15 iunie, cu ocazia paradei Trooping the Colour, o ceremonie organizată în fiecare an pentru a marca ziua de naştere a regelui britanic. Ea a fost ovaţionată atunci de mulţimea de spectatori în timp ce s-a aflat în balconul oficial al Palatului Buckingham, alături de familia regală.

Apoi, prinţesa Kate a asistat la finala masculină de la Wimbledon, la începutul lunii iulie, unde i-a înmânat trofeul jucătorului care a câştigat turneul, spaniolul Carlos Alcaraz.

Pe 9 septembrie, ziua în care a anunţat că a încheiat tratamentul de chimioterapie, prinţesa Kate a declarat că aşteaptă „cu nerăbdare să se întoarcă la muncă şi să întreprindă activităţi publice în lunile următoare”.

În toate școlile din țară vor funcționa consilii școlare ale elevilor

În toate școlile din țară vor funcționa consiliile școlare ale elevilor. Alegerile pentru aceste structuri se vor desfășura concomitent, în toate instituțiile, pe data de 10 octombrie, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Ulterior, elevii își vor alege reprezentanții în consiliile raionale, iar până la finele anului curent, va începe să funcționeze și noua componență a Consiliului Național al Elevilor. Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Tineret au lansat astăzi o campanie de informare pentru elevi și administrațiile școlare, astfel ca procesul electiv să aibă loc în mod corect și democratic.

Alegerile în consiliul școlar, raional și național se vor desfășura în baza unor reguli noi, prevăzute de Regulamentul de funcționare a acestor structuri, adoptat într-o versiune nouă în anul 2023. Dacă până acum, tinerii care făceau parte din Consiliul Național al Elevilor erau selectați de minister, din acest an ei urmează să fie selectați de colegii lor din structurile raionale, iar aceștia, la rândul lor – din rândul consiliilor școlare ale elevilor.

Pe parcursul lunii septembrie vor fi organizate o serie de sesiuni de informare pentru elevi și instituțiile de învățământ, instruiri tematice pentru coordonatorii metodologiei cu privire la desfășurarea procesului electoral în școli, precum și alte acțiuni de suport pentru a facilita desfășurarea corectă a alegerilor în școli și colegii.

Pentru informare cu privire la desfășurarea alegerilor și structura platformelor de participare ale elevilor, accesați Ghidul pentru elevi: Consiliile elevilor și participarea activă (https://bit.ly/ghidpentruelevi) sau tineret.gov.md.