Sănătatea publică, în vizor! Autoritățile iar măsuri esențiale pentru reglementarea organismelor modificate genetic

04/09/2024

Ministerul Mediului informează că Guvernul Republicii Moldova a aprobat astăzi, 4 septembrie 2024, un nou regulament privind deplasările transfrontaliere ale organismelor modificate genetic (OMG-uri). Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile naționale de aliniere la standardele Uniunii Europene, conform Planului Național de Acțiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul principal al acestui regulament este de a asigura un nivel înalt de protecție a sănătății publice și a mediului, stabilind reguli clare pentru transferul, manipularea și utilizarea organismelor modificate genetic. Documentul vine în completarea Legii nr. 152/2022 privind reglementarea și controlul OMG-urilor și Legii nr. 394/2023 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic, întărind cadrul legal pentru protecția vieții, sănătății umane și bunăstării animalelor.

Prin adoptarea acestui regulament, Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a respecta Protocolul de la Cartagena privind biosiguranța, care urmărește prevenirea efectelor negative ale OMG-urilor asupra biodiversității și sănătății umane. Printre principalele prevederi ale noului regulament se numără:

Obligația de notificare prealabilă: Exportatorii de OMG-uri destinate diseminării deliberate în mediu trebuie să notifice țara de import, permițând acesteia să evalueze riscurile și să ia o decizie informată.

Responsabilitatea exportatorilor: Aceștia sunt obligați să ofere informații exacte și complete în notificările lor și să obțină consimțământul scris și explicit al țării importatoare înainte de a efectua orice transfer transfrontalier.

Identificarea și etichetarea OMG-urilor: Organismele modificate genetic exportate sau importate trebuie să fie clar identificate, iar transportul, manipularea și ambalarea lor trebuie realizate în condiții de siguranță.

Măsuri de sancționare: Regulamentul prevede sancțiuni stricte pentru încălcarea normelor stabilite, asigurând o aplicare corespunzătoare a legislației în vigoare.

Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a subliniat importanța acestor reglementări în protejarea sănătății publice și a mediului: „Adoptarea acestui regulament este un pas esențial pentru asigurarea unei gestiuni responsabile a OMG-urilor, protejând biodiversitatea și sănătatea cetățenilor noștri. Este vital să ne aliniem la standardele internaționale pentru a garanta siguranța alimentară și protecția mediului.”

Ministerul Mediului îndeamnă toate părțile interesate să consulte noul regulament și să contribuie la implementarea eficientă a acestor măsuri esențiale pentru un viitor durabil. Regulamentul complet și detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Mediului.

Atenție la ciuperci! Nu le procurați de la vânzători neautorizați

Sezonul de toamnă, dar și ploile abundente din această perioadă au favorizat creșterea masivă a ciupercilor de pădure. Acestea cresc din belșug, peste tot. Amatorii de ciuperci sunt tentanți să le colecteze personal, fără cunoștințe temeinice despre specia sau inofensivitatea acestora, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În context, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) recomandă consumatorilor, care vor să culeagă ciuperci din floră spontană (de ex.: păduri) să se abțină de la acest proces, pentru a evita toxiinfecțiile alimentare.

Prevenirea intoxicațiilor cu ciuperci este posibilă dacă consumatorii vor ține cont de următoarele recomandări:

să procure ciuperci doar din locuri autorizate, special amenajate, care au fost supuse controlului pentru siguranța alimentelor și care sunt etichetate și marcate corespunzător;

!!! Colectarea ciupercilor din flora spontană (pădure) în mod neorganizat sau achiziționarea de la culegătorii care le comercializează în piețe implică riscuri asupra sănătății, deoarece își pot face apariția speciile de ciuperci otrăvitoare care generează intoxicații acute la consumatori.

să evite consumul ciupercilor crude, chiar și a celor cunoscute;
să respecte regimului termic la depozitarea ciupercilor proaspete, inclusiv a regimului de prelucrare termică.

ATENȚIE!

! Nu există semne sigure de identificare a ciupercilor, bazate pe aspect, loc de creștere, miros sau pe faptul că animalele se hrănesc cu ele.

! Nu există nici un test sau „antidot” la care poate recurge culegătorul sau consumatorul de ciuperci pentru a evita confuziile sau otrăvirea.

Așa-zisele teste precum: la gătirea în oțet ciupercile își pierd toxicitate, înnegrirea cepei sau a usturoiului în timpul fierberii indică toxicitatea, aruncarea apei în care s-au gătit reduce toxicitatea etc. – sunt FALSE și VĂ POT COSTA VIAȚA.

Dieta vegană: Cum încetinește îmbătrânirea biologică după doar 8 săptămâni

Doriți să dați înapoi ceasul îmbătrânirii în câteva luni? Un nou studiu sugerează că adoptarea unei diete vegane, chiar și pentru doar opt săptămâni, ar putea fi cheia încetinirii procesului de îmbătrânire biologică, scrie digi24.ro.

Cercetarea oferă dovezi tentante că alimentația bazată pe plante ar putea avea efecte profunde asupra sănătății și longevității noastre celulare. Studiul, publicat în BMC Medicine și realizat de cercetători de la Universitatea Stanford și TruDiagnostic, s-a concentrat pe un grup unic de participanți: 21 de perechi de gemeni identici. Comparând gemenii care au urmat o dietă vegană sau omnivoră timp de opt săptămâni, oamenii de știință au reușit să controleze factorii genetici și să izoleze impactul dietei singure asupra îmbătrânirii biologice.

Participanții care au urmat o dietă vegană au prezentat scăderi semnificative ale „vârstei lor epigenetice” – o măsură a îmbătrânirii biologice bazată pe modificările chimice ale ADN-ului. Aceste modificări, cunoscute sub numele de metilarea ADN-ului, pot afecta modul în care genele noastre sunt exprimate fără a schimba codul genetic de bază. Cercetările anterioare au asociat creșterea metilării ADN-ului cu procesul de îmbătrânire, ceea ce face această descoperire deosebit de interesantă. Dar beneficiile nu s-au oprit aici. Grupul vegan a prezentat, de asemenea, îmbunătățiri în ceea ce privește vârsta biologică estimată a mai multor sisteme de organe, inclusiv inima, ficatul și sistemele metabolice. Aceste modificări nu au fost observate în grupul omnivor, sugerând că o dietă bazată pe plante ar putea oferi beneficii unice împotriva îmbătrânirii. Deci, ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră? Deși studiul a fost pe termen scurt și a implicat un eșantion mic, acesta oferă dovezi convingătoare că, totuși, chiar și o scurtă trecere la o dietă vegană ar putea avea efecte măsurabile asupra vârstei biologice. Acest lucru nu înseamnă neapărat că trebuie să renunțați complet la produsele de origine animală, dar sugerează că încorporarea mai multor mese pe bază de plante în dieta dumneavoastră ar putea încetini procesul de îmbătrânire la nivel celular.

Este important de remarcat faptul că grupul vegan a pierdut în medie mai multă greutate decât grupul omnivor, ceea ce ar fi putut contribui la efectele anti-îmbătrânire observate. Cercetătorii au furnizat mese pentru primele patru săptămâni ale studiului, mesele vegane conținând mai puține calorii. Acest lucru evidențiază interacțiunea complexă dintre dietă, pierderea în greutate și îmbătrânire și subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a diferenția acești factori. Studiul a utilizat tehnici de analiză epigenetică de ultimă oră pentru a măsura vârsta biologică. Aceste „ceasuri epigenetice” se bazează pe modelele de metilare a ADN-ului și oferă o imagine mai precisă a rapidității cu care o persoană îmbătrânește la nivel celular în comparație cu vârsta sa cronologică. Prin aplicarea mai multor ceasuri epigenetice și a altor instrumente analitice, cercetătorii au reușit să obțină o imagine cuprinzătoare a modului în care alimentația a afectat diferite aspecte ale îmbătrânirii biologice. Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii avertizează că sunt necesare mai multe lucrări pentru a înțelege efectele pe termen lung ale unei diete vegane și pentru a clarifica relația dintre compoziția dietei, pierderea în greutate și îmbătrânire. Ei subliniază, de asemenea, importanța suplimentării adecvate a nutrienților pentru cei care urmează o dietă vegană, deoarece deficiențele anumitor nutrienți, cum ar fi vitamina B12, ar putea avea efecte negative asupra proceselor epigenetice. Ca întotdeauna, este important să consultați un profesionist din domeniul sănătății înainte de a face schimbări semnificative în dieta dumneavoastră, în special dacă aveți în vedere o abordare complet vegană.

De ce e bine să mănînci nuci în fiecare zi

Nucile au efect împotriva depresiei, alungă stările de oboseală şi astenia. Nutriţioniştii consideră aceste fructe ca fiind alimente de bază în cadrul unei diete sănătoase, scrie noi.md.

Nucile au un conţinut ridicat de acizi graşi Omega 3, motiv pentru care medicii nutriţionişti le recomandă în special persoanelor care suferă de depresie, acuză stări de oboseală sau se confruntă cu astenie. Mai multe, aceste fructe conţin minerale precum fier, fosfor, potasiu, magneziu, iod, vitaminele A, B, C, E şi P, peste 20 de aminoacizi, grăsimi nesaturate şi proteine. De aceea ele rămân un aliment de bază în cadrul unei diete sănătoase.

Avînd în vedere multitudinea de nutrienţi pe care aceste fructe le aduc organismului, medicii ne recomandă să mâncăm zilnic un pumn de nuci. În plus, datorită conţinutului ridicat de grăsimi bune, nucile sunt recomandate mai ales în perioada iernii, când factorii externi au un efect negativ asupra pielii. Totodată, ele îmbunătăţesc elasticitatea pielii, iar consumul lor este indicat şi persoanelor care suferă de diverse eczeme sau psoriazis. Consumul de nuci nu este contraindicat persoanelor care suferă de hepatită, dar acestea trebuie să mănânce în cantităţi mici. Nucile nu provoacă tulburări digestive dacă sînt corect asociate. Nu mânca niciodată nuci la o masă copioasă, de prânz sau cină. Se pot asocia cu crudităţi, dar nu se recomandă combinarea cu făinoase, carne, amidon, produse de patiserie şi dulciuri.