Azi are loc echinocțiul de toamnă, când ziua devine egală cu noaptea! Începe toamna astronomică

Italia a mai făcut miercuri un pas în direcția legalizării castrării chimice, deputații aprobând crearea unei comisii care ar putea elabora legi privind tratarea agresorilor sexuali violenți cu medicamente care blochează hormonii androgeni, responsabili cu controlul activității sexuale, scrie Politico.

Camera inferioară a Parlamentului de la Roma a adoptat o moțiune care prevede că tratamentul ar trebui să fie consensual, reversibil și cu scopul de a reduce riscul de recidivă. Moțiune dispune ca guvernul să înființeze comisia relevantă.

Guvernul de dreapta al premierului Giorgia Meloni încearcă să pară dur în ceea ce privește legea și ordinea.

De la venirea sa la putere în 2022, executiv italian a introdus legi care stabilesc zeci de infracțiuni noi și înăspresc pedepsele.

Meloni a fost vârful de lance al redezvoltării Caivano, un orașel defavorizat de la marginea orașului Napoli, care a devenit un simbol al criminalității și al sărăciei după violarea în grup a două verișoare preadolescente, faptă pentru care au fost condamnate cinci persoane, citează Digi24.ro.

Meloni a declarat la începutul acestei luni că securitatea este „prioritatea” sa pentru următoarele câteva luni.

Liga de extremă-dreapta, care face parte din coaliția de guvernare a lui Meloni și care a făcut din elaborarea unei legi privind castrarea chimică a pedofililor și violatorilor o parte esențială a platformei sale, a înaintat moțiunea.

Conform propunerilor Ligii, infractorii sexuali condamnați ar putea primi o pedeapsă cu suspendare în schimbul supunerii unui tratament de blocare a hormonilor.

Castrarea chimică constă în administrarea de medicamente care inhibă eliberarea hormonilor care stimulează testiculele să producă testosteron, diminuând astfel libidoul.

Castrarea chimică obligatorie este permisă în Rusia și Polonia și în unele state americane pentru anumite infracțiuni. Însă există îndoieli și cu privire la eficiența acesteia în prevenirea recidivei, iar experții spun că poate avea efecte secundare fizice și psihologice.

Grupurile feministe au avertizat că motivele din spatele infracțiunilor sexuale violente, cum ar fi violul, nu sunt impulsuri sexuale de neoprit, ci factori culturali.

Actualul ministru italian al justiției, Carlo Nordio, s-a opus unor propuneri similare în 2019, înainte de a intra în guvern, afirmând că acestea reprezintă „o întoarcere la epoca medievală”.

Un milion de oameni au fost ucişi sau răniţi – ucraineni şi ruşi -, cu consecinţe demografice grave, în cei doi ani şi jumătate ai Războiului din Ucraina, potrivit unei anchete The Wall Street Journal (WSJ), relatează France24, scrie news.ro.

Costul uman al Războiului din Ucraina este o problemă majoră, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev, însă numărul exact al militarilor ucişi în luptă este un secret bine păstrat.

Însă această anchetă a cotidianului american publicată marţi estimează un bilanţ global de un milion de morţi şi de răniţi de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.

În privinţa armatei ucrainene, ziarul evocă – citând surse ucrainene confidenţiale – un bilanţ stabilit în 2024 de 80.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

În privinţa armatei ruse, WSJ se bazează pe estimări ale serviciilor de spionaj din Occident, cele mai mari evocând 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi, un bilanţ cu mult mai mare, din cauza strategiei ”cărnii de tun” ruseşti.

Însă, dincolo de pierderile umane, WSJ insistă asupra consecinţelor demografice pe termen lung ale Războiului din Ucraina.

Una dintre motivaţiile lui Vladimir Putin în invazia Ucrainei era umflarea numărului locuitorilor Rusiei.

În 2014, anexarea Crimeei i-a permis să adauge 2,4 milioane de cetăţeni, potrivit lui Ivan Krastev, un politolog bulgar specialist în demografie europeană, citat de WSJ.

”Demografia este o prioritate pentru Putin, care vrea să folosească Ucraina şi locuitorii ei pentru a consolida nucleul slav al Rusiei. Însă pentru Ucraina este o dilemă existenţială: câte pierderi poate suferi o ţară fără să-şi compromită viitorul?”, declară el cotidianului american.

În afară de militarii ucişi în luptă, există pierderi civile care rămân necunoscute, şase milioane de ucraineni au fugit din ţară, iar decesele care nu sunt legate în mod direct de război depăşesc mult naşterile.

În primele şase luni din 2024, în Ucraina s-au înregistrat 250 000 de morţi şi doar 87 000 de naşteri.

Rezultatul este că populaţia ucraineană – de 40 de milioane de locuitori la începutul lui 2022, cu tot cu crimeea – este în prezent de 25-27 de milioane de locuitori, potrivit unor estimări guvernamentale în teritoriile aflate în prezent sub controlul Kievului.

Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia (zona Kursk) este bombardat intens de forțele militare ruse, aproape în fiecare zi. Un cămin de bătrâni și un orfelinat au fost puse la pământ doar în ultimele 24 de ore, scrie digi24.ro.

Forţele Rusiei au atacat un centru pentru vârstnici din oraşul Sumî din Ucraina şi au vizat sectorul energetic, într-un nou val de atacuri aeriene desfăşurat joi, provocând moartea a cel puţin unui civil, afirmă oficialii ucraineni, citaţi de Reuters. 

Un organism de monitorizare al ONU afirmă că atacurile asupra reţelei de electricitate au încălcat, probabil, dreptul umanitar, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie a arătat, într-un raport, că deficitul de electricitate al Ucrainei în lunile critice de iarnă ar putea ajunge la o treime din vârful cererii estimate. 

În timpul unui atac din timpul zilei asupra oraşului Sumî din nord, o bombă rusească ghidată a lovit o clădire cu cinci etaje, afirmă oficiali regionali şi militari. O persoană a murit şi 12 au fost rănite, a arătat Ministerul de Interne pe Telegram. 

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că echipele de salvarea încearcă să vadă dacă au rămas oameni prinşi sub dărâmături. Imaginile de acolo publicate odată cu postarea ministerului arată pacienţi în vârstă în timp ce sunt evacuaţi din clădirea avariată, fiind întinşi pe jos pe covoare şi pături.

În discursul său nocturn, Zelenski a afirmat că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore. Într-un alt bombardament a fost lovit satul Pavlivka, la 3 km distanță de graniță, în regiunea Sumî. Un bloc de locuințe și, un orfelinat și un Centrul de reabilitare pentru copii au fost lovite.

Un total de 18 persoane au fost rănite, 6 copii și 12 adulți.   A fost incălcat dreptul umanitar internațional Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina afirmă că atacurile Rusiei au încălcat dreptul umanitar internaţional, punând în pericol servicii esenţiale, ameninţând sănătatea publică, educaţia şi economia, potrivit unui raport. Kievul spune că vizarea sistemului energetic este o crimă de război, iar Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru patru oficiali şi ofiţeri militari ruşi pentru bombardarea infrastructurii energetice civile. 

Moscova susţine că infrastructura energetică este o ţintă militară legitimă şi respinge acuzaţiile ca irelevante. Sumî, o ţintă frecventă Moscova a atacat în mod repetat regiunea Sumî, care se învecinează cu regiunea Kursk din Rusia, locul unei incursiuni majore a ucrainenilor, în timp căreia Kievul afirmă că a cucerit peste o sută de localităţi. 

Miercuri seară, bombardamentele ruse au ucis trei persoane în apropier de Krasnopillia, în regiunea Sumî, afirmă procurorii locali. Joi, alte bombardamente au rănit două persoane şi au avariat o instituţie medicală.