Focar de gripă aviară la Nisporeni! ANSA vine cu recomandări pentru populație

23/09/2024

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță despre depistarea gripa aviare la cadavre de păsări domestice, în localitatea Heleșteni, raionul Nisporeni, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În acest context, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) vine cu un șir de recomandări atât pentru fermieri, cât și pentru întreaga populație.

Astfel, pentru prevenirea apariției influenței aviare, crescătorii și deținătorii de păsări (gospodării ale populației) sunt obligați să întreprindă o serie de măsuri de biosecuritate :

păsările vor fi menținute în interiorul curților, fără a fi lăsate libere în afara acestora;
interzicerea adăpării păsărilor domestice din rezervoarele de apă de suprafață accesibile păsărilor sălbatice;
limitarea perimetrului din interiorul curții la care au acces păsările să fie menținute în adăposturi închise sau cel puțin în spații îngrădite;
se interzice accesul păsărilor domestice, în special a rațelor și a gâștelor, la luciuri de apă, lacuri, bălți, râuri și orice altă amenajare hidrologică artificială sau naturală;
hrănirea păsărilor se va face în spații închise/acoperite, la care nu au acces păsările sălbatice;
hrana folosită va fi depozitată în spații închise evitându-se accesul păsărilor sălbatice, inclusiv al “speciilor punte” ( vrăbii, ciori, porumbei, coțofene, etc.);
interzicerea intrării mai multor persoane în zona de exploatare a păsărilor domestice. Mișcările se vor limita la o singură persoană;
prevenirea contactului cu mamiferele, inclusiv animale de companie;
separarea curții păsărilor de adăposturile pentru porci, deoarece transmiterea virusului gripal de la păsări la om se face printr-o gazdă intermediară, care se presupune că este porcul;
distribuirea păsărilor resturilor furajere de la porci și invers este interzisă;

Atenție! Toate cazurile de îmbolnăvire sau moarte la păsările din orice specie sau mamifere, din curtea proprie, vor fi anunțate fără întârziere medicului veterinar din circumscripțiile sanitar- veterinare teritoriale sau administrației publice locale. !

Cetățenii sunt rugați să fie atenți la păsările din ferme/gospodării, pentru a observa la timp semnele clinice ale bolii, care se pot manifesta în felul următor:

păsările bolnave nu mai consumă hrană, nu mai beau apă;
respirație dificilă, tuse, febră;
eliminări seromucoase din cioc;
inflamația crestei și a bărbițelor;
pete de sânge pe pielea picioarelor;
diaree (găinaț lichid);
paralizii ale picioarelor și aripilor, răsucirea gâtului;
scăderea ouatului și schimbarea formei oului (coajă moale, deformată, pigmentație neuniformă).

Totodată atenție la păsările sacrificate. Pot fi observate următoarele modificări:

hemoragii cu acumulări de lichid gelatinos sub piele în regiunile capului, gâtului;
căile respiratorii (plămânii, mucoasa laringelui, mucoasa traheei) și intestinele sunt inflamate cu hemoragii sub formă de pete;
pe pancreas, rinichi și inimă pot fi observate hemoragii (pete de sânge).

Dacă boala a fost confirmată, este necesar să se întreprindă anumite măsuri:

păsările din exploatație se sacrifică, iar cadavrele acestora și ouăle se distrug;
furajele, așternutul, gunoiul de grajd se distrug;
spațiile considerate infectate se supun unei curățări și dezinfecții riguroase.

O nouă variantă Covid se răspândește rapid în Europa. Cum se manifestă

Oamenii de știință au emis un avertisment cu privire la o nouă variantă de Covid, denumită XEC, care se dovedește a fi „mai contagioasă” și care începe să se răspândească rapid în Europa. Această variantă ar putea deveni în curând tulpina predominantă, conform specialiștilor citați de doctorulzilei.ro.

Primele cazuri de XEC au fost detectate în Germania, în luna iunie, iar de atunci au apărut și în alte țări precum Marea Britanie, SUA și Danemarca.

Noua variantă prezintă mutații ce ar putea favoriza o răspândire mai intensă în această toamnă. Cu toate acestea, vaccinurile existente ar trebui să continue să ofere protecție împotriva formelor severe ale bolii, deși ele au fost actualizate pentru variante mai vechi ale Omicron, nu pentru XEC.

Eric Topol, director al Scripps Research Translational Institute din California, a menționat că varianta XEC „este abia la începutul răspândirii”.

Ce simptome are noua tulpină Covid

„Acest proces va dura câteva săptămâni sau chiar luni, iar în cele din urmă va declanșa un nou val de infectări”, a adăugat el, citat de aceeași sursă.

Simptomele asociate cu varianta XEC sunt similare cu cele ale unei răceli sau gripei și includ:

febră
dureri musculare și oboseală
tuse sau durere în gât

Deși majoritatea persoanelor afectate de Covid se recuperează în câteva săptămâni, cei infectați cu XEC ar putea întâmpina o recuperare mai lentă.

O proteină nou descoperită poate stopa deteriorarea ADN-ului

Cercetătorii de la Western University au descoperit o proteină ce are capacitatea nemaivăzută de a opri deteriorarea ADN-ului, scrie hop.ro.

Numită DdrC (DNA Damage Repair Protein C), aceasta a fost găsită într-o bacterie destul de comună, numită Deinococcus radiodurans, ce poate supraviețui afecțiunilor care dăunează ADN-ului.

Fiecare celulă are un mecanism de reparare a ADN-ului pentru a remedia daunele, dar această proteină unică ajută celula să refacă sute de fragmente ADN rupte într-un genom coerent, spun cercetătorii.

Aceștia au folosit o Sursă de Lumină Canadiană pentru a determina forma 3D a proteinei, după care au încercat să reproducă procesul, pentru a înțelege mai bine “superputerea” sa de a neutraliza deteriorarea ADN-ului.

Din câte se pare, DdrC caută rupturi de-a lungul ADN-ului și, când detectează una, se închide asemenea unei capcane de șoareci.

Teoretic, această genă ar putea fi introdusă în orice organism – plante, animale, oameni – și ar trebui să crească eficiența de reparare a ADN-ului celulelor acelui organism

Boala care ar urma să ucidă în jur de 40 de milioane de oameni până în 2050: O amenințare semnificativă pentru sănătatea globală

Boala care va lua 40 de miliaone de vieți până în 2050. OMS o consideră una dintre cele mai importante amenințări la nivel mondial pentru sănătatea publică și dezvoltare, care a contribuit la 1,27 milioane de decese la nivel global în 2019, scrie doctorulzilei.ro.

Numărul deceselor cauzate de „super-bacteriile” rezistente la medicamente ar urma să crească cu circa 50% , comparativ cu 2019, a arătat un studiu. recent.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când infecțiile devin dificil de tratat, deoarece agentul patogen care provoacă infecția se adaptează la antibiotice din cauza utilizării excesive și a utilizării lor greșite.

Boala care ar urma să ucidă în jur de 40 de milioane de oameni până în 2050

În cel mai recent studiu publicat în The Lanchet, cercetătorii de la Global Research on Antimicrobial Resistance Project, Institute for Health Metrics and Evaluation și alte instituții au prezentat prima evaluare cuprinzătoare a poverii globale a rezistenței antimicrobiene din 1990 până în 2021 și au proiectat-o până în 2050.

„Medicamentele antimicrobiene sunt una dintre pietrele de temelie ale asistenței medicale moderne, iar creșterea rezistenței la acestea este un motiv major de îngrijorare. Aceste constatări evidențiază faptul că rezistența la antimicrobiene este o amenințare semnificativă pentru sănătatea globală de decenii și că această amenințare este în creștere.

Înțelegerea modului în care tendințele în decesele antimicrobiene s-au schimbat de-a lungul timpului și modul în care este probabil să se schimbe în viitor, este vital pentru a lua decizii informate pentru a ajuta la salvarea de vieți”, a declarat autorul studiului, dr. Mohsen Naghavi, într-un comunicat de presă.

În cadrul studiului, cercetătorii au estimat decesele și bolile atribuite rezistenței antimicrobiene pentru 22 de agenți patogeni, 84 de combinații de agenți patogeni-medicamente și 11 infecții în 204 țări și teritorii, între 1990 și 2021.

Ei au remarcat apoi o tendință interesantă:

o scădere a deceselor cauzate de rezistența la antimicrobiene cu aproximativ 50% în rândul copiilor mai mici de 15 ani;
o creștere a acestora cu peste 80% în rândul adulților de 50 de ani și peste.

Grupa de vârstă cea mai impactată

Potrivit rezultatelor studiului, Asia de Sud, America Latină și Caraibe sunt „super-regiuni cu cea mai mare rată a mortalității de rezistență la antimicrobiene pentru toate vârstele în 2050”. După analizarea diferitelor grupe de vârstă, cel mai mare impact a fost observat în rândul celor de 70 de ani și peste.

Cu toate acestea, cu un acces îmbunătățit la îngrijiri medicale și antibiotice, un total de 92 de milioane de vieți ar putea fi salvate între 2025 și 2050, au observat cercetătorii.