A decedat. Un renumit interpret și-a pierdut viața la doar 31 ani

Un grup internațional de cercetători și experți de top au avertizat că bacteriile care sunt create în laborator după imaginea „în oglindă” a moleculelor ce se găsesc în natură s-ar putea răspândi în mediu fără a putea fi oprite de sistemul imunitar al organismelor naturale, ceea ce ar prezenta un „risc fără precedent” pentru viața de pe Pământ, scrie The Guardian citat de digi24.ro.

Cu toate că un microb în oglindă viabil ar putea dura cel puțin un deceniu până când va fi creat, riscul pentru oameni, animale și plante este atât de mare încât grupul de 38 de experți a cerut ca oamenii de știință să nu mai urmărească acest obiectiv și ca investitorii să declare clar că nu vor mai susține cercetarea în acest domeniu. „Pericolul despre care vorbim este fără precedent”, a spus prof. Vaughn Cooper, biolog evoluționist al Universității din Pittsburgh. Bacteriile în oglindă vor putea cel mai probabil să treacă de sistemul imunitar al multor oameni, animale și plante, provocând infecții mortale care s-ar răspândi fără nicio cale de oprire. Grupul de experți îl include și pe dr. Craig Venter, cercetătorul american care a condus eforturile private pentru secvenționarea genomului uman în anii ’90, și pe câștigătorii premiului Nobel, prof. Greg Winter de la Universitatea din Cambridge și prof. Jack Szostak de la Universitatea din Chicago. Toate moleculele care sunt fundamentale pentru viață, precum ADN-ul, proteinele și carbohidrații, au o proprietate structurală unică ce încă îi uimește pe oamenii de știință. Ele au o așa-numită asimetrie structurală – sau chiralitate – ceea ce înseamnă că pot avea versiuni alternative (în oglindă), la fel cum omul are mână dreaptă și una stângă, scrie The Independent. ADN-ul și ARN-ul sunt formate din molecule „de mână dreaptă”, în timp ce proteinele sunt făcute din aminoacizi de „mână stângă”. Chiralitatea acestor molecule dictează reactivitatea lor chimică și felul în care viața interacționează cu alte materii. Oamenii de știință au creat deja molecule în oglindă mari și funcționale pentru a le studia mai îndeaproape. Au fost făcuți pași chiar și înspre crearea unor microbi în oglindă, deși construirea unui întreg organism din molecule în oglindă depășește nivelul de cunoștințe pe care omenirea le are în acest moment. Moleculele în oglindă ar putea fi folosite în tratarea bolilor cronice care sunt foarte greu de vindecat, în timp ce microbii în oglindă ar putea face laboratoarele care produc substanțe chimice cu ajutorul insectelor să fie mai protejate de contaminare. Îngrijorările grupului de cercetători au fost dezvăluite într-un raport de 299 de pagini și un articol publicat în revista Science. În afară de riscul infecțiilor mortale, cercetătorii se îndoiesc că microbii ar putea fi păstrați în siguranță sau contracarați de competitori și prădători din natură. Antibioticele existente nu ar face nici ele față. Autorii raportului susțin că bacteriile și alte organisme în oglindă nu ar trebui create și că subiectul ar trebui mai întâi dezbătut la nivel internațional, înainte ca cercetarea în acest domeniu să poată continua.

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a calificat uciderea generalului locotenent Igor Kirillov drept „act terorist”, în timp ce oficialii ruşi au acuzat marţi Occidentul de orchestrarea asasinării şefului forţelor de contracarare a ameninţării nucleare, chimice şi biologice, subliniind presupusul său rol în „dezvăluirea crimelor anglo-saxonilor”, scrie BBC citat de digi24.ro.

„Incidentul a fost clasificat drept act terorist, crimă, trafic ilegal de arme şi muniţie”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Investigaţii, Svetlana Petrenko. Preşedintele Comisiei pentru apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Andrei Kartapolov, a promis că îi va găsi şi pedepsi pe „cei responsabili de organizarea şi execuţia” lui Kirillov „indiferent cine sunt sau unde se află”. Pe Telegram, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a scris că Kirillov „a petrecut mulţi ani expunând sistematic crimele anglo-saxonilor”. Deputatul Dumei de Stat Andreei Guruliov, general în retragere, a susţinut că Igor Kirillov a fost o persoană care „a înţeles şi a urmărit întreaga activitate criminală a SUA şi a sateliţilor săi, inclusiv biolaboratoarele lor criminale şi răspândirea de arme chimice şi biologice”. Guruliov a cerut un „răspuns dur” care să includă „lovituri împotriva oficialilor anglo-saxoni”. Marea Britanie l-a sancţionat pe Kirillov în octombrie, numindu-l „un purtător de cuvânt important pentru dezinformarea Kremlinului, care răspândeşte minciuni pentru a masca comportamentul infam şi periculos al Rusiei”. Luni, el a fost acuzat la Kiev că a supervizat utilizarea armelor chimice în Ucraina. Locotenentul general Igor Kirillov se afla la intrarea într-un bloc de locuinţe când un dispozitiv ascuns într-o trotinetă electrică a explodat, marţi dimineaţă. Bomba a fost acţionată de la distanţă şi conţinea echivalentul a 300 g de TNT, potrivit presei de stat ruse. Şi asistentul său care îl însoţea a murit. Surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene (SBU) au declarat pentru BBC că Kirillov era o „ţintă legitimă”. Presa ucraineană a scris, pe surse, că în spatele asasinatului stă o operaţiune a SBU.

Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră îngrijorează tot mai mult oamenii de știință. Motivele sunt multiple. Dar unul dintre ele se reflectă strict la individul uman, la viața, dar și la moartea lui. Spre exemplu, o incinerare cu gaz produce emisii de dioxid de carbon echivalente unui zbor dus-întors de la Londra la Paris, scrie evz.ro.

Aproximativ 80% dintre cei care mor în Marea Britanie sunt incinerați în fiecare an, potrivit unui raport al firmei de consultanță pentru carbon, Planet Mark. Dar și înmormântările tradiționale pot polua.

 Sicriele nebiodegradabile sunt adesea făcute cu substanțe chimice nocive, iar cadavrele sunt îmbălsămate folosind formaldehidă: o substanță care este toxică și care se poate scurge în sol.

Într-un sondaj recent al Co-op Funeralcare, realizat de YouGov, o persoană din 10 a declarat că ar dori o înmormântare mai „ecologică”.

Giulgiu în loc de sicriu

„Nu vreau ca ultimul meu act pe această planetă să fie un act poluant”, explică Rachel Hawthorn, o rezidentă din Hebden Bridge, West Yorkshire, Marea Britanie.

Se pregătește să își facă propriul giulgiu de înmormântare pentru că este îngrijorată de impactul pe care îl au asupra mediului înmormântările și incinerările tradiționale.

„Încerc din greu în viața mea să reciclez, să consum mai puțin și să trăiesc într-un mod prietenos cu mediul, așa că vreau ca și moartea mea să fie la fel”, adaugă ea.

Femeia în vârstă de 50 de ani consideră că giulgiul poate să elimine necesitatea unui sicriu.

Morminte mai puțin adânci

De asemenea, Rachel se ocupă cu sprijinirea persoanelor aflate pe moarte, precum și a celor dragi acestora, pentru a face alegeri informate în ceea ce privește îngrijirea funerară.

„Vreau ca mai mulți oameni să știe că există opțiuni și că nu trebuie să ajungem într-o cutie”, spune ea, potrivit BBC.

Practica de a săpa morminte la o adâncime de 2 m datează cel puțin din secolul al XVI-lea și se crede că a fost o măsură de precauție împotriva ciumei.

Când va veni vremea lui Rachel, aceasta dorește o înmormântare naturală, ceea ce înseamnă utilizarea unui sicriu sau a unui giulgiu biodegradabil într-un mormânt mai puțin adânc.

Straturile superioare ale solului conțin microbi mai activi, astfel încât cadavrele se pot descompune în aproximativ 20-30 de ani, în loc de până la 100 într-un mormânt tradițional.