Cu ocazia Zilei Internaționale a Fetelor și Femeilor cu Activități în Domeniul Științei, marcată anual pe data de 11 februarie, UN Women Moldova a organizat evenimentul „Istoria ei”, dedicat încurajării accesului fetelor în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică). Peste 40 de tinere au aflat despre parcursul academic și profesional al Vladlenei Timofti, o tânără ingineră în domeniul aeronauticii, care le-a împărtășit experiența academică și provocările sale în acest domeniu. Evenimentul s-a desfășurat la Universitatea Tehnică a Moldovei și a fost realizat cu sprijinul financiar al Suediei și Uniunii Europene, prin intermediul proiectului „EVOLVE4GE”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Datele arată că, în Moldova, doar 4,6% dintre studente aleg specializări STEM, iar femeile din sectorul TIC câștigă salarii cu 33% mai mici decât bărbații. „Pasiunea pentru inginerie nu are gen. Determinarea, profesionalismul și dorința de a inova sunt cele care contează cu adevărat,” afirmă Vladlena, evidențiind importanța depășirii stereotipurilor de gen și accesului egal la oportunități în STEM.
Vladlena Timofti este o tânără de 23 de ani din Republica Moldova, absolventă a Facultății de Inginerie Aeronautică de la Universitatea Loughborough din Marea Britanie. „Am avut profesori care lucrau direct în industrie. Cursul de design al turbinelor cu gaze a fost predat de un inginer Rolls-Royce, care putea să vadă un model de motor proiectat de noi și să ne spună imediat dacă va funcționa sau nu,” a povestit Vladlena.
Despre procesul de aplicare la universitățile din Marea Britanie prin sistemul centralizat UCAS (Universities and Colleges Admissions Service), Vladlena a explicat că este unul îndelungat, care, în cazul ei, a început din luna septembrie și a durat până în ianuarie: „Am aplicat la cinci universități britanice și am fost acceptată la trei dintre ele. Pentru a aplica, trebuie să pregătești o serie de documente, inclusiv certificatul de cunoaștere a limbii engleze. Întrucât procesul demarează înaintea susținerii examenului de bacalaureat, este nevoie și de notele prezise ale profesorilor pentru acest examen, pe baza performanțelor anterioare. Răspunsul din partea universităților vine de obicei în lunile mai sau iunie și poate fi o respingere sau o ofertă condiționată, în care universitatea îți propune să te accepte doar dacă îndeplinești anumite cerințe, de obicei legate de notele obținute la bacalaureat. De exemplu, mie mi-au cerut o anumită medie generală și note specifice la matematică și fizică, care sunt esențiale pentru acest domeniu.”
Vladlena a subliniat, în cadrul discuției cu tinerele, că pentru a accesa un program educațional de prestigiu, nu este suficient doar talentul academic, ci și implicarea în diverse activități extracurriculare, cum ar fi voluntariatul. Aceste experiențe contribuie semnificativ la formarea unui profil complet, care poate face diferența în procesul de selecție: „Pentru a impresiona în scrisoarea de motivație, trebuie să fii autentică. Am menționat experiența mea de voluntariat la aeroport, unde am activat în serviciul pentru clienți (customer service agent) la unul dintre ghișee și am fost surprinsă de impactul pozitiv pe care l-a avut.”
Perseverența este esențială în carierele STEM, a adăugat Vladlena, povestind o întâmplare din primul an de studii: „Am avut sarcina de a proiecta și a construi un avion care să poată decola și ateriza singur, cu resurse limitate. Împreună cu echipa, am petrecut o săptămână întreagă în laborator, de la 9 dimineața la 6 seara, lucrând la fiecare detaliu pentru a-l face să zboare. Cu o zi înainte de examen, am luat o decizie neinspirată, deoarece am testat avionul în aer liber, deși acesta urma să zboare într-o sală de sport. Era un vânt puternic și, evident, rezultatele nu au fost cele dorite. Am avut doar trei ore pentru a repara avionul și a-l readuce la starea inițială. Ne-am mobilizat rapid, având în vedere că unele piese se deterioraseră. A fost necesar să le refacem și, în unele cazuri, să le îmbunătățim. Din fericire, am reușit să îl reparăm și să îl aducem într-o formă chiar mai bună decât era inițial.”
Împreună cu colegii și colegele, Vladlena a avut ocazia să participe la teste de zbor, cel mai memorabil fiind desfășurat în laboratorul de zbor al Universității Cranfield. Acest test a fost ghidat de un pilot experimentat, care a efectuat deliberat anumite manevre ale avionului pentru a simula pierderea controlului, un aspect esențial în evaluarea performanței aeronavei în condiții critice. „Chiar dacă nu am ajuns la forțe G extreme, am simțit amețeli și dificultăți de respirație, dar a durat doar câteva secunde, pentru siguranța noastră. Fiecare persoană din avion avea în față un ecran care afișa instrumentele de zbor și datele acestora pe parcursul zborului, permițându-ne să facem notițe și să analizăm ulterior rezultatele referitoare la performanța avionului în cazurile de pierdere a controlului”, a relatat tânăra ingineră.
Vladlena a accentuat importanța mentoratului și al sprijinului reciproc în dezvoltarea carierei în domeniul STEM: „Am fost facilitatoare PAL – Peer Assisted Learning, ajutând colegii mai mici să înțeleagă fizica prin metode interactive. Acest curs facultativ a fost organizat de universitate, instituția recrutând studenți și studente din anii mai mari ca să țină cursuri de fizică săptămânal pentru colegii și colegile cu un an mai mic. Împreună cu alți doi facilitatori, colaboram activ cu profesorul de fizică, care ne oferea ghidaj.”
În ceea ce privește contribuția fetelor și femeilor la inovație în industria aerospațială, tânăra a relatat că, pentru teza de licență, a cercetat conductivitatea electrică a materialelor compozite din polimeri armați cu fibră de carbon, analizând efectele curentului continuu și alternativ asupra acestora. „Ce se întâmplă cu un avion când este lovit de fulger? – această întrebare am încercat să o studiez. Și răspunsul e – în mod normal, nimic catastrofal. De ce? Pentru că avioanele de nouă generație, făcute mai mult de 50% din materiale compozite, sunt protejate de un strat conductor de folie sau plasă metalică. Întrucât, în prezent, polimerii armați cu fibre de carbon nu sunt suficient de conductori pentru a fi capabili să suporte o lovitură de fulger de sine stătător, eu am depus eforturi pentru a cerceta proprietățile acestora și a identifica aspecte cu potențial de dezvoltare. În timp ce lucram la teză, am efectuat multiple experimente de laborator și calcule complexe, în același timp concentrându-mă pe analiza profunda a avantajelor și limitărilor acestor materiale.”
Tânăra ingineră în aeronautică este un exemplu de perseverență academică în domeniile STEM: „Universitățile caută persoane cu adevărat pasionate, dar și disciplinate, care nu se descurajează ușor, chiar și atunci când întâmpină dificultăți. Motivația nu o vei avea mereu, dar disciplina este cea care te va ajuta să continui. Pentru mine, limita la care eu spun că nu mai pot, nu a existat.”
Pentru tinerii și tinerele care își doresc o carieră în industria aerospațială sau în alte domenii tehnice, universitatea Loughborough din Marea Britanie joacă un rol esențial nu doar în formarea profesională, ci și în facilitarea accesului pe piața muncii, oferind acces la specialiștii/-stele în resurse umane care pot ajuta la îmbunătățirea CV-urilor și oferirea de sfaturi pentru a crește șansele de angajare. „Un alt pas esențial pentru carieră sunt târgurile de cariere organizate de către Universitate, unde ai ocazia să vorbești direct cu angajatori din companii mari ca Airbus, Rolls-Royce și Boeing”.
Într-un sector extrem de competitiv, găsirea unui loc de muncă presupune un proces de selecție exigent, care, potrivit Vladlenei, poate atrage până la 5.000 de candidați pentru o singură poziție. Tânăra absolventă a Facultății de Inginerie Aeronautică a oferit mai multe detalii despre etapele acestui proces de recrutare. „Procesul de recrutare este îndelungat, durează aproximativ 10 luni. Prima etapă este aplicarea, unde trebuie să răspunzi la mai multe întrebări, cum ar fi: de ce crezi că ești potrivită pentru acest job, de ce ai ales compania dată, ce experiențe ai. Urmează teste psihometrice, care sunt pline de întrebări capcană, menite să evalueze modul în care gândești și reacționezi. E ca un test IQ. Unele companii optează și pentru evaluări tehnice, în funcție de cerințele job-ului. Mai există și o evaluare video asemănătoare unui interviu, dar fără ca cineva să fie de cealaltă parte a ecranului, unde primești întrebări scrise și răspunsurile tale sunt înregistrate. Dacă treci de toate aceste etape, urmează centrul de evaluare. Cu alte cuvinte, trebuie să mergi la sediul companiei, care poate fi în alt oraș din Marea Britanie, și să petreci o zi întreagă, de la 9 dimineața până la 5 seara, trecând prin diverse teste. Ai interviuri tehnice, unde îți sunt verificate în detaliu cunoștințele, dar și alte probe prin care angajatorii îți analizează pregătirea profesională.”
După patru ani de studiu, Vladlena nu doar că este pe cale să-și transforme pasiunea în carieră, dar își dorește să inspire și alte tinere să privească cerul nu doar cu admirație, ci și cu dorința de a-l cuceri. „Încă de mică, am fost fascinată de avioane,” a mărturisit Vladlena. „Mama mă întreba unde aș vrea să merg în weekend și îi spuneam că vreau să merg la aeroport pentru a mă uita la avioane. Cu cât am crescut, am transformat această pasiune într-un interes de a înțelege nu doar frumusețea avioanelor, ci și știința din spatele lor.” Evenimentul s-a desfășurat la Universitatea Tehnică a Moldovei și a fost realizat cu sprijinul financiar al Suediei și Uniunii Europene, prin intermediul proiectului „EVOLVE4GE: accelerarea egalității de gen asigurând abilitarea femeilor prin oportunități economice, combaterea violenței și guvernare sensibilă la gen”.
