Zelenski își exprimă recunoștința către Maia Sandu pentru sprijinul oferit Ucrainei

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, Rusia a pierdut peste 900 de mii de militari, dintre care 250 de mii au fost uciși. Aceste date au fost prezentate de un înalt oficial NATO în cadrul unui briefing desfășurat în marja reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Alianței, joi, 3 aprilie, la Bruxelles. Potrivit acestuia, mulți dintre soldații ruși răniți au suferit invalidități pe viață din cauza îngrijirii medicale precare, scrie moldova1.md, cu referire la DW,

Armata rusă continuă să piardă peste 1.000 de soldați pe zi – uciși sau răniți – însă, potrivit NATO, ritmul de recrutare a noilor militari de către Rusia corespunde, deocamdată, nivelului pierderilor. „Înaintarea trupelor ruse în Ucraina încetinește, pierderile cresc, dar autoritățile de la Moscova sunt dispuse să tolereze pierderi mari în schimbul unor progrese lente”, a rezumat oficialul. El a mai adăugat că nu crede că societatea rusă a ajuns încă în punctul în care nu mai este dispusă să accepte această situație.

NATO: Nu există semne de armistițiu pe câmpul de luptă

Potrivit estimărilor NATO, situația de pe front rămâne extrem de complicată. Alianța prognozează că Rusia va continua să sporească presiunea asupra forțelor armate ucrainene atât pe linia frontului, cât și în întreaga țară, cu scopul de a prelungi războiul și de a obține un avantaj în eventualele negocieri. Echilibrul încă nu este de partea Ucrainei – Rusia păstrează inițiativa și avantajul numeric și încearcă să profite de lipsurile din armata ucraineană.

„Pe câmpul de luptă nu vedem niciun semn că Rusia se pregătește pentru un armistițiu”, a subliniat înaltul oficial NATO. „Nu vedem nicio schimbare în obiectivele Moscovei în acest război”.

NATO estimează că Rusia va elimina complet prezența ucraineană din regiunea Kursk

Ucraina a pierdut 90% din teritoriul pe care îl recucerise anterior în regiunea rusă Kursk. Potrivit NATO, armata ucraineană mai controlează mai puțin de 100 de kilometri pătrați. Rusia a recăpătat controlul complet asupra orașului Sudja, ceea ce Alianța explică prin superioritatea numerică: în regiunea Kursk se află acum aproximativ 70.000 de soldați ruși.

De asemenea, Moscova a adus în zonă militari nord-coreeni – în prezent, în regiunea Kursk sunt desfășurați circa 11.000 de soldați din Coreea de Nord. NATO a informat că, în timpul iernii, 3.500 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia pentru instruire. Pierderile în rândul acestor trupe sunt, de asemenea, ridicate – aproximativ 5.000 de soldați, dintre care 1.500 uciși.

Potrivit previziunilor NATO, Rusia va reuși să elimine complet forțele ucrainene din regiunea Kursk. Întrebat de jurnaliști dacă retragerea armatei ucrainene din Sudja are legătură cu întreruperea furnizării de informații din partea SUA, oficialul a spus că nu poate confirma acest lucru, însă a menționat că pauza în transmiterea datelor a durat o săptămână și a avut un impact asupra eforturilor defensive ale Ucrainei.

Oficialul a precizat că NATO, ca instituție, nu oferă direct informații Kievului – acest lucru este făcut de statele membre individuale. „Ne bazăm pe faptul că aliații oferă Ucrainei informații de calitate”, a spus el.

Oficial NATO: Acordul de pace nu trebuie să-i permită Rusiei să câștige timp

Oficialul NATO a mai spus că propunerile Rusiei la masa negocierilor și abordarea sa nu s-au schimbat. Acțiunile Moscovei demonstrează încrederea că timpul lucrează în favoarea sa. „Ne îndoim că Putin merge la negocieri cu intenții sincere. Nu cred că este pregătit pentru un dialog bazat pe bună credință”, a precizat el.

Una dintre țintele Rusiei la eventualele negocieri, potrivit oficialului, ar fi să obțină progrese în restabilirea relațiilor cu Occidentul și comunitatea internațională. În paralel, Moscova încearcă să demoralizeze populația Ucrainei. Totuși, atât militarii, cât și civilii ucraineni demonstrează o rezistență și o voință remarcabile. „Ei își doresc pace, dar nu cu orice preț”, a spus oficialul.

Poziția NATO este clară: susține atingerea unei păci juste și durabile în Ucraina. „Orice acord de pace care va fi încheiat nu trebuie să-i permită Rusiei pur și simplu să câștige timp”, a conchis el.

Pe 3 aprilie, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor NATO, la sediul Alianței are loc și o ședință a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea ministrului ucrainean de externe Andrii Sibiga.

Deputata Irina Lozovan și soțul ei, condamnați la 6 și, respectiv, 5 ani de închisoare pentru acceptarea finanțării ilegale a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat, s-au refugiat în regiunea transnistreană pentru a scăpa de justiție. Informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Potrivit acestuia, cei doi au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înaintea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi, afiliat și el grupării conduse de oligarhul fugar Ilan Șor.

Întrebat dacă deputata transfugă Irina Lozovan și soțul ei au ajuns în regiunea transnistreană cu sprijinul serviciilor diplomatice ruse, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Alexandr Nesterovschi, conform Serviciului de Informații și Securitate, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a negat categoric această ipoteză.

„Nu, nu. Lozovan a avut altă metodă de a pleca, ea a plecat chiar până la Nesterovschi. Cel puțin a conștientizat că în momentul în care se va constata lipsa lui Nesterovschi de la executare vor apărea o serie de întrebări și nedumeriri în raport cu dumneaei și pentru a exclude, a gândit și o tactică, lăsând telefonul acasă”.

Viorel Cernăuțeanu a precizat că, la moment, orice comunicare cu autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol are loc exclusiv prin intermediul Biroului Politici de Reintegrare.

Șeful IGP a explicat că cei trei condamnați pot părăsi regiunea transnistreană doar ilegal, fie traversând frontiera cu Ucraina, fie încercând să treacă frontiera „camuflați”, cu identități noi. Cernăuțeanu a dat asigurări că, în cazul în care cei trei vor încerca să revină pe malul drept al Nistrului, organele de drept îi vor putea identifica. „Identificarea se face nu doar după nume și prenume, dar și imaginea facială”, a explicat șeful poliției naționale.

Amintim că deputatul Alexandr Nesterovschi, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnat, pe 19 martie, la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și finanțare ilegală a unui partid politic. Sentința a fost pronunțată în lipsa sa. Colega sa, deputata Irina Lozovan, acuzată că ar fi primit 30.000 de dolari de la Șor pentru a-l mitui pe primarul orașului Ocnița, a fost condamnată pe 31 martie la șase ani de închisoare. Deși au fost condamnați și dați în urmărire, ambii deputați sunt în continuare de negăsit.

Serviciul de Informații și Securitate a anunțat, recent, că Nesterovschi s-a refugiat în regiunea transnistreană cu o zi înainte să fie condamnat la închisoare. Acesta ar fi reușit să fugă cu sprijinul Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. Șeful SIS, Alexandru Musteață, spune că operațiunea face parte dintr-un mecanism de agresiune hibridă coordonat de Rusia împotriva Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu a calificat acțiunile Rusiei drept „neprietenoase” și a acuzat Kremlinul de „amestec în justiția Republicii Moldova”. Șefa statului a recunoscut că fuga celor doi deputați în stânga Nistrului complică situația, având în vedere că teritoriul nu este controlat de autoritățile constituționale, iar regimul de la Tiraspol este unul loial Moscovei.

Experții sugerează că doar în cazul unei cooperări neoficiale dintre organele de drept de pe malul drept și stâng aceștia ar putea fi aduși în fața justiției.

Într-o reacție oficială, Ambasada Rusiei a calificat declarațiile SIS drept „insinuări nefondate și inacceptabile”, iar așa-zisele autorități de la Tiraspol au susținut că nu știu unde este deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi.

Statele Unite rămân angajate față de NATO, susține secretarul de stat american Marco Rubio. El le-a solicitat tuturor guvernelor din alianță să majoreze cheltuielile de apărare peste pragul de 5% din PIB, dar recunoaște că acest lucru e imposibil de realizat imediat. „Nimeni nu se așteaptă să reușiți într-un an sau doi, e nevoie de un plan realist”, a declarat Marco Rubio la prima sa ministerială NATO pentru afaceri externe.

„Statele Unite sunt în NATO. Chiar în aceste momente, Statele Unite sunt la fel de active în NATO cum au fost întotdeauna. Și această panică, și exagerarea pe care le văd în presa internațională și în anumite publicații din Statele Unite despre NATO sunt nejustificate. Președintele Trump a clarificat că sprijină NATO. Vom rămâne în NATO. […] Ne dorim să plecăm de aici cu înțelegerea clară că suntem pe o cale realistă, pe un parcurs unde fiecare membru al alianței se angajează să-și îndeplinească promisiunea de a ajunge la un nivel de cheltuieli de până la 5%. Și asta include și Statele Unite”, a vorbit Marco Rubio la ministeriala NATO pentru afaceri externe.

Reuniunea de la Bruxelles a devenit un teren de negocieri între Statele Unite și aliații din Europa care încearcă să demonstreze că își cresc cheltuielile de apărare, în timp ce vor să obțină claritate privind planurile Washingtonului.

Potrivit estimărilor NATO, 23 din cele 32 de țări membre au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în 2024.

„Știm că Statele Unite sunt un aliat de nădejde în NATO. […] Când te uiți la sutele de miliarde de euro și dolari care acum, în ultimele luni, sunt direcționate, probabil că acesta este cel mai mare val de cheltuieli pentru apărare pe care l-am văzut în Canada și Europa după războiul rece, de când a căzut zidul Berlinului. Asta e o veste bună, dar totuși, trebuie să facem mai mult”, a declarat Mark Rutte la briefingul cu Marco Rubio.

Miniștrii de Externe ai țărilor NATO discută cheltuielile de apărare, impulsionarea industriei militare și sprijinul continuu pentru Ucraina. E o reuniune cu tensiuni care mocnesc în spatele curții, a transmis Radu Osipov, jurnalist Moldova 1, de la reuniunea de la Bruxelles.