Utilizatori TikTok au declarat pentru BBC că sunt de părere că un instrument viral care face oamenii să pară supraponderali ar trebui să fie interzis pe platformă, scrie digi24.ro.
Cunoscut sub numele de „filtru grăsuț”, instrumentul de inteligență artificială (AI) modifică fotografia unei persoane pentru a părea că s-a îngrășat. Multe persoane și-au împărtășit imaginile de „înainte” și „după” pe platformă, glumind pe seama diferențelor de aspect – însă alții spun că este o formă de „body shaming” (a supune pe cineva la umilințe din cauza aspectului său fizic) și că nu ar trebui să fie permisă. Experții au avertizat, de asemenea, că filtrul ar putea alimenta o „cultură toxică a dietelor” pe internet și ar putea contribui la apariția tulburărilor alimentare.
TikTok nu a răspuns la o cerere de comentarii. Sadie, care are 66.000 de urmăritori pe TikTok, este unul dintre cei care cer ca filtrul „răutăcios” să fie interzis. „Pare că ar spune: «Oh, am învins pentru că sunt slabă și nu-i așa că ar fi cel mai rău lucru să fiu grasă»”, a declarat tânăra de 29 de ani din Bristol. Ea a spus că a fost contactată de femei care au spus că au șters TikTok de pe telefoanele lor, deoarece această tendință le-a făcut să se simtă rău despre ele însele.
„Pur și simplu nu cred că oamenii ar trebui să fie ridiculizați pentru corpul lor doar pentru că au deschis o aplicație”, a spus ea. Emma Beckett, un om de știință în domeniul alimentației și nutriției, a declarat pentru BBC că a simțit că această modă reprezintă „un pas uriaș înapoi” în abordarea stigmatizării greutății. „Este vorba doar de aceleași stereotipuri false și vechi clișee despre oameni cu corpuri mai mari care sunt leneși și defecți, și ceva ce trebuie evitat cu disperare”, a spus ea. Ea a avertizat că ar putea avea un efect social pe scară largă.
BBC a vorbit cu utilizatori TikTok care au spus că nu se simt confortabil cu filtrul. Nina, care locuiește în nordul Țării Galilor, a declarat că a simțit că acesta a alimentat o „narațiune” răspândită online care leagă aspectul oamenilor de valoarea lor personală.
Unele dintre cele mai populare videoclipuri care utilizează filtrul au fost apreciate de zeci de mii de ori. Imaginile și filtrele cu inteligență artificială au devenit ceva obișnuit pe TikTok și au fost acceptate rapid pentru a fi folosite în moduri distractive – la fel cum unii din generațiile Z și Millennials își amintesc de filtrele Snapchat. Dar astfel de filtre, deși pot părea amuzante, pot fi foarte dăunătoare pentru sănătatea mintală a unei persoane și o pot încuraja să se compare nu numai cu alții, ci și cu o versiune nerealistă a sa.
The Telegraph a obținut mărturii de la localnicii rămași sub ocupația rusească în orașul-port ucrainean Berdiansk
Puținii locuitori rămași în orașul-port ucrainean Berdiansk, situat la Marea Azov, au oferit pentru The Telegraph mărturii despre traiul sub ocupație. Orașul e aproape pustiu, iar atracțiile sale turistice au fost transformate în facilități militare, transmite adevarul.ro.
Noaptea, rezidenții evită să iasă din locuințe, de teama forțelor de ocupație ruse, care pot efectua arestări arbitrare.
După ce trupele Moscovei au năvălit în oraș pe 27 februarie 2022, la trei zile după lansarea invaziei la scară largă, o treime din populația de 100.000 de locuitori a părăsit orașul. De atunci Berdiansk a ajuns un avanpost militar: cafenelele sunt pline de soldați în civil, în oraș există interdicții de circulație și un număr mare de ruși au sosit și s-au instalat în locurile de muncă și casele lăsate în urmă.
„Din moment ce majoritatea locuitorilor au plecat și nu mai are cine să lucreze în întreprinderile de stat, orașul a început să fie populat de ruși”, a spus o rezidentă în vârstă de 52 de ani, care a cerut anonimatul.
În 37 de luni de război, Rusia a capturat teritorii ucrainene cât Belgia și Olanda la un loc.
Pentru a rezolva problema forței de muncă, dar și pentru a-și întări controlul asupra regiunilor cucerite, Moscova a relocat sute de mii de ruși în teritoriile ucrainene.
Berdiansk nu face excepție.
„Există mulți locuitori în oraș din regiunile Rusiei, în special din Daghestan”, a spus un alt rezident din Berdiansk, care lucrează ca profesor.
„Adesea ocupă funcții de conducere în spitale, școli și utilități publice”, a adăugat ea, solicitând și anonimatul de teama de represalii.
Noilor veniți li s-au oferit salarii mai mari, iar unii dintre ei s-au mutat în locuințele eliberate de ucrainenii care au plecat au spus ei.
„Administrația militară vizitează ocazional case și apartamente sub pretextul că se află în căutarea unui infractor deosebit de periculos, apoi verifică cine a plecat și cine a rămas pentru a face un recensământ al locuințelor goale”, a spus rezidenta de vârstă mijlocie.
„Foarte mulți localnici care au fugit au rămas fără case și afaceri”, a adăugat ea.
Peste 30% din ucrainenii din teritoriile ocupate din Zaporojie au părăsit regiunea pe parcursul războiului. În această perioadă, Rusia a relocat un număr doar „puțin mai mic” de oameni în regiune, a declarat Ivan Fedorov, guvernatorul Zaporojie, pentru The Telegraph.
Îngrijorări privind un acord de pace favorabil Rusiei
În prezent, în timp ce discuțiile de încetare a focului intermediate de SUA continuă, președintele SUA, Donald Trump, discutând un acord care ar putea garanta pacea în schimbul unor teritorii și resurse minerale, locuitorii se tem că orașul ar putea aparține definitiv Rusiei.
„Acordul de pace este o dilemă dificilă, este o alegere între libertate și moarte”, a spus un bărbat în vârstă care locuiește la periferia orașului Berdiansk.
„Pe de o parte, înseamnă că va trebui să rămânem acolo unde suntem acum, dar, pe de altă parte, înseamnă continuarea războiului și mai multe moarte în rândul tinerilor.
”Relocarea rușilor în teritoriile ocupate a fost o tactică deliberată a Moscovei de a-și întări mâna la masă negocierilor, explică Julia Friedrich, cercetător la Institutul de Politici Publice Globale, ce studiază securitatea în Rusia și Ucraina.
„Rusia nu mai consideră că aceste teritorii ca fiind ucrainene după ce le-au înscris în constituția lor, așa că pentru ei nu vor face parte din niciun târg. Și eliminând identitatea ucraineană acolo, de facto fac asta să devină realitate”, a spus Friedrich.
În septembrie 2022, Moscova a anexat oficial cele patru regiuni după ce a organizat acolo referendumuri. „Niciodată”, spunea Joe Biden, pe atunci președintele SUA, întrebat dacă Washingtonul va recunoaște vreodată pretențiile teritoriale ale Rusiei față de Ucraina.
„Sunt vorbitori de limbă rusă și au existat referendumuri în care majoritatea covârșitoare a poporului au spus că vor să fie sub stăpânirea rusă”, a declarat recent negociatorul principal al SUA, Steve Witkoff, la scurt timp după ce s-a întors dintr-o călătorie la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, președintele rus.
Cei care au vorbit cu The Telegraph au spus însă că speră că orașul lor va reveni sub control ucrainean. „Din populația rămasă aici, 60-70% așteaptă întoarcerea Ucrainei”, a spus profesorul, „nu cred și nu vor să creadă că Rusia a venit pentru totdeauna”.
Locuitorii au explicat că Berdiansk a devenit un oraș militarizat, în care ocupanții au folosit vidul informațional, represiunea, rusificarea și tortura pentru a controla populația locală.
Doi dintre cei trei rezidenți care au acceptat să vorbească cu publicația britanică au făcut-o printr-o linie telefonică pe care au ascuns-o de administrația militară rusă. Aceste telefoane secundare au fost esențiale pentru comunicarea cu lumea exterioară, au spus ei.
Pe o linie, „trebuie să trăiești în conformitate cu legile lor, iar pe celălaltă ai posibilitatea să ții legătura cu Ucraina și lumea… pentru că la televizor, ei arată doar propagandă rusă”, a spus rezidenta în vârstă de 52 de ani.
Milioane de ucraineni trăiesc în teritoriile ocupate de Rusia
Aproximativ 3,5 milioane de ucraineni se află în teritoriile ocupate, potrivit Helping to Leave, o organizație de caritate ucraineană care ajută oamenii din zonele controlate de ruși. O mare parte dintre aceștia au fost forțați să accepte pașapoarte rusești după ce noile legislații le condiționează de drepturi precum pensiile sau accesul la îngrijiri medicale.
„În școli au fost arse manuale și cărți în limba ucraineană”, a spus profesorul. Părinții care nu sunt de acord să-și trimită copiii la școlile rusești riscă să fie închiși și supuși unei perioade de „reeducare”.
„Ei vor să facă ocupația ireversibilă. Astfel încât, chiar dacă ar fi recuceriți de armata ucraineană, schimbările ar fi permanente și ar fi imposibil să fie reintegrați pe teritoriul ucrainean”, a spus Julia Friedrich.
După trei ani de represiune sistematică, orașul a fost adus sub controlul Moscovei. Primii lideri ai protestelor au fost arestați. Unii au fost torturați până când și-au schimbat poziția, spun rezidenții.
În prezent, localnicii rezistă în moduri tăcute. Continuă să numească supermarketurile și străzi după denumirile inițiale, în ciuda angajaților și soldaților ruși.
La piață, unii vânzători continuă să facă afaceri în limba ucraineană, susținând că nu știu altă limbă.
„Așteptăm cu speranță o pace dreaptă”, a spus femeia în vârstă de 52 de ani, „pentru ca toată lumea să se poată întoarce acasă și să se reunească cu familiile lor.
„Și ca Berdiansk să devină, așa cum era înainte, un oraș ucrainean.”
Ministra Afacerilor Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a vizitat astăzi Școala Profesională nr. 5
Astăzi, în cadrul vizitei sale în Republica Moldova, Ministra Afacerilor Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a inclus în agenda sa de lucru o vizită la Școala Profesională nr. 5.
Instituția a beneficiat de-a lungul timpului de diverse pachete de sprijin prin intermediul Cooperării Germane.
În timpul vizitei, ministra a intercaționat cu elevii care au ales sistemul de învățământ dual, combinând teoria cu pregătirea practică.
Elevii și-au împărtășit motivația – dobândirea de experiență practică în timpul studiilor pentru a fi mai bine pregătiți pentru piața muncii.
Această vizită reafirmă angajamentul Germaniei față de dezvoltarea Republicii Moldova, Cooperarea Germană oferind diverse forme de asistență, inclusiv în sectorul Învățământului Profesional Tehnic, menționează GIZ MOLDOVA.
Premierul Dorin Recean, a susţinut miercuri că „agenţii Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a cumpăra voturi la alegerile prezidenţiale şi la referendum
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a susţinut miercuri că „agenţii Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a cumpăra voturi la alegerile prezidenţiale şi la referendumul privind opţiunea aderării acestei ţări la UE, care s-au desfăşurat concomitent la sfârşitul anului trecut.
„Agenţii Kremlinului au lansat o campanie în masă de cumpărare de voturi, cheltuind circa 200 de milioane de euro – aproximativ 1% din PIB-ul Moldovei – pentru a ne destabiliza ţara”, a spus premierul Dorin Recean într-un briefing potrivit Agerpres, care preia Reuters.
