În Turcia, la stațiunea de schi Uludağ, a izbucnit un incendiu într-un hotel – mai multe persoane au fost spitalizate, iar altele au murit. Informația a fost transmisă de TRT Haber.
Se menționează că incendiul a izbucnit într-un hotel care fusese închis în luna ianuarie din cauza lipsei certificatului de activitate turistică. În momentul izbucnirii incendiului, în hotel se aflau 12 persoane – angajați ai unității și ai stațiunii de schi aflate în apropiere.
Un incendiu la o stațiune de schi din Turcia a provocat moartea a zeci de persoane Trei persoane au fost afectate de fum – un instructor de schi, soția și fiul său. Aceștia au fost transportați la spital în stare de inconștiență. În ciuda eforturilor medicilor, instructorul de schi și fiul său nu au putut fi salvați. Incendiul a fost stins, iar în prezent este în desfășurare o anchetă privind incidentul.
Amintim că în luna ianuarie a izbucnit un incendiu noaptea, într-un hotel de la stațiunea de schi Kartalkaya Ski Center. Inițial s-a anunțat despre zece morți. Ulterior, s-a aflat că numărul confirmat al persoanelor decedate în urma incendiului de proporții de la stațiunea montană din centrul Turciei a ajuns la 66.
Secretarul de stat american, Marco Rubio: Fără panică, Statele Unite rămân în NATO
Statele Unite rămân angajate față de NATO, susține secretarul de stat american Marco Rubio. El le-a solicitat tuturor guvernelor din alianță să majoreze cheltuielile de apărare peste pragul de 5% din PIB, dar recunoaște că acest lucru e imposibil de realizat imediat. „Nimeni nu se așteaptă să reușiți într-un an sau doi, e nevoie de un plan realist”, a declarat Marco Rubio la prima sa ministerială NATO pentru afaceri externe.
Remarks by NATO Secretary General Mark Rutte and Marco Rubio (US Secretary of State)
„Statele Unite sunt în NATO. Chiar în aceste momente, Statele Unite sunt la fel de active în NATO cum au fost întotdeauna. Și această panică, și exagerarea pe care le văd în presa internațională și în anumite publicații din Statele Unite despre NATO sunt nejustificate. Președintele Trump a clarificat că sprijină NATO. Vom rămâne în NATO. […] Ne dorim să plecăm de aici cu înțelegerea clară că suntem pe o cale realistă, pe un parcurs unde fiecare membru al alianței se angajează să-și îndeplinească promisiunea de a ajunge la un nivel de cheltuieli de până la 5%. Și asta include și Statele Unite”, a vorbit Marco Rubio la ministeriala NATO pentru afaceri externe.
Reuniunea de la Bruxelles a devenit un teren de negocieri între Statele Unite și aliații din Europa care încearcă să demonstreze că își cresc cheltuielile de apărare, în timp ce vor să obțină claritate privind planurile Washingtonului.
Potrivit estimărilor NATO, 23 din cele 32 de țări membre au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în 2024.
„Știm că Statele Unite sunt un aliat de nădejde în NATO. […] Când te uiți la sutele de miliarde de euro și dolari care acum, în ultimele luni, sunt direcționate, probabil că acesta este cel mai mare val de cheltuieli pentru apărare pe care l-am văzut în Canada și Europa după războiul rece, de când a căzut zidul Berlinului. Asta e o veste bună, dar totuși, trebuie să facem mai mult”, a declarat Mark Rutte la briefingul cu Marco Rubio.
Ministrul Educaţiei: Toate tezele universitare vor fi verificate printr-un sistem anti-plagiat. Ce riscă studenţii care copiază
Ministerul Educației și Cercetării intenționează să aplice la nivel național un sistem anti-plagiat pentru a combate fenomenul copierii în învățământul superior, scrie moldova1.md
Anunțul a fost făcut de ministrul Dan Perciun, care a subliniat că noul soft va permite verificarea tezelor de licență, master și doctorat, având acces la baze de date locale și internaționale.
Sistemul va fi administrat direct de minister, nu de universități, și va permite identificarea lucrărilor care conțin fragmente copiate în proporție semnificativă.
Dacă se va constata că teza este copiată cap-coadă, sancțiunile vor fi severe: exmatriculare sau chiar eventuale interdicții de a urma studii superioare pe o anumită perioadă.
„Am chestionat peste 4.000 de studenți, iar aproximativ 40 la sută au recunoscut că la examen se copiază. Vom schimba puțin regulile jocului anul acesta (…) Aici există soluții, de la digitalizarea procesului, până la o monitorizare mai strictă, poate inclusiv din partea ministerului. În sfârșit, am găsit resurse pentru un sistem anti-plagiat la nivel național, astfel încât să avem și noi o verificare a tezelor de licență și master”, a spus Dan Perciun la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Ungaria anunţă că se retrage din Curtea Penală Internaţională
Ungaria anunţă joi că se retrage din Curtea Penală Internaţională (CPI), în prima zi a unei vizite la Budapesta a premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia Curtea a emis în noiembrie un mandat de arestare, relatează transnite news.ro cu referire la AFP.
”Ungaria părăseşte CPI. Guvernul va lansa procedura retragerii, în acord cu cadrul internaţional legal”, anunţă pe Facebook şeful cabinetului premierului naţionalist Viktor Orban, Gergely Gulyas.
Budapesta a denunţat în mai multe rânduri această instituţie, pe care o cataloghează drept ”părtinitoare din punct de vedere politic” şi a decis să facă acest pas urmând exemplul lui Donald Trump, care a impus în februarie sancţiuni Curţii, evocând ”acţiuni ilegitime şi fără fundament vizând America şi aliatul nostru apropiat Israelul”.
Curtea cu sediul la Haga, în Olanda, contactată de AFP, a refuzat să comenteze.
Retragerea unui stat intră în vigoare abia la un an după depunerea oficială a dosarului la Secretariatul General al ONU.
Acest anunţ intervine în timp de Viktor Orban îl primeşte pe omologul său israelian – în pofida unui mandat de arestare emis în noiembrie de către CPI pe numele lui Benjamin Netanyahu.
Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria în noaptea de miercuri spre joi şi a fost primit joi dimineța cu onoruri militare.
Ungaria l-a invitat imediat după ce Curtea a emis mandatul, anunţând că este ”şocată de o decizie ruşinoasă”. Israelul a salutat atunci, în schimb, ”claritatea morală” a Ungariei.
Curtea a amintit ”obligaţia morală” a Budapestei şi ”responsabilitatea sa faţă de alte state părţi” de a-i pune în executare hotărârile.
”În cazul unor îngrijorări cu privire la cooperarea cu Curtea, statele o pot consulta”, subliniază un purtător de cuvânt al CPI, Fadi El Abdallah.
”Însă nu lor le revine să stabilească în mod unilateral teminicia hotărârilor CPI”, adaugă el.
Ungaria a semnat în 1999 Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, pe care l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban.
Însă ea nu a validat Convenţia asociată – din motive de constituţionalitate – şi a anunţat că nu este obligată să se conformeze hotărârilor CPI.
Până în prezent, alte două ţări s-au retras din CPI – Burundi şi Filipine.
Curtea Penală Internaţională, înfiinţată în 2002, are ca misiune să-i judece pe autorii celor mai grave crime comise în lume, atunci când ţările lor nu au voinţa sau capacitatea să o facă ele însele.
Ea are în prezent 125 de state membre, care au ratificat Statutul de la Roma.
Preşedintele rus Vladimir Putin este, la rândul său, vizat din martie 2023 de un mandat de arestare cu privire la presupusa crimă de război de deportare a unor copii ucraineni către Rusia.
Doar 21 dintre cele 60 de mandate emise începând din 2022 de către Curte au fost executate, înaintea arestării recente a fostului preşedinte al Filipinelor Rodrigo Duterte.
