Volodimir Zelenski vrea ca și românii să monitorizeze încetarea focului în Marea Neagră: „Își cunosc regiunea, asta e clar”

29/03/2025

News

Încetarea focului din Marea Neagră, asupra căreia Ucraina și Rusia au convenit în negocierile cu SUA, poate fi monitorizată, în special, de reprezentanții țărilor rivarane Mării Negre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat de ce, la un briefing pentru jurnaliști vineri, relatează European Pravda.

Zelenski a afirmat că regimul de încetare a focului din Marea Neagră impune monitorizarea respectării acestuia, pentru că „fără monitorizare nu este nimic de spus”.

El a spus că problema responsabilității pentru monitorizare a fost ridicată și în timpul discuțiilor din Arabia Saudită și a citat Turcia ca exemplu de stat care ar putea face acest lucru.

„SUA pot monitoriza acest lucru („armistițiul” din Marea Neagră. – n.r), britanicii pot, francezii pot”, a enumerat Zelenski. „Și o pot face și țările de pe litoralul Mării Negre – atât românii, cât și bulgarii, asta ne este absolut clar, pentru că își cunosc regiunea și s-au implicat în coaliția de deminare a Mării Negre”, a mai spus șeful statului.

Președintele interimal al României, Ilie Bolojan, a anunțat după summitul de la Paris că România va fi parte din grupul de monitorizare

De altfel, Ilie Bolojan a declarat, joi, la Paris, după reuniunea liderilor UE și NATO, că România va fi parte a grupului de monitorizare a armistițiului în Marea Neagră.

„O zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a spus președintele interimar.

Bolojan s-a referit la deciziile luate de cei 31 de lideri prezenți la Paris. Aceștia au salutat angajarea Ucrainei în discuțiile de pace, însă au constatat că Rusia nu respectă angajamentele. Astfel, a fost luată decizia ca țările UE și NATO să susțină în continuare Kievul și să își întărească flancul estic al NATO.

„În ceea ce privește partea de monitorizare a armistițiului, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării. În acest sens, pentru că înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții, pentru portul Constanța e cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru.

Prin infrastructură pe care o avem, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora astfel încât acest acord să fie respectat pentru că o zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a declarat Bolojan.

Ce s-a decis în CSAT

„România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului.

Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces”, se arată în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale din România, de la încheierea ședinței CSAT de vineri, prezidată de Ilie Bolojan, la care s-a decis continuarea ajutorului pentru Ucraina.

„Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități.

Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră. Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia”, conform sursei menționate.

Anterior, Bulgaria a propus crearea unui centru multinațional pentru a asigura siguranța navelor în partea de vest a Mării Negre.

Uleiul, fructele și legumele s-au scumpit în luna martie. Ce s-a ieftinit?

În luna martie 2025, s-a înregistrat o majorare a prețurilor medii de consum cu 0,6%, comparativ cu luna februarie 2025. Față de luna decembrie a anului trecut, această majorare constituie 3,7%, transmite IPN cu referire la datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în comparație cu luna martie a anului trecut, prețurile medii de consum au crescut cu 8,8%. Creșterea prețurilor a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare – cu peste 1,5% și a serviciilor prestate populației – cu circa 0,6%.

Scumpiri accentuate în decurs de numai o lună, din februarie până în martie, au fost înregistrate la legume – cu 7,8%, fructe – cu 6,2% și la ulei vegetal – cu 4,0%.

În martie s-au ieftinit ouăle de găină – cu 10,5% și zahărul – cu 0,2%.

Totodată, s-au micșorat prețurile la combustibili și carburanți – cu 2,6% .

Totodată, prețurile medii de consum la produsele nealimentare, în luna martie s-au micșorat cu 0,3%.

Vladimir Putin a pus ochii pe trei state din Europa

Tensiunile cresc în Balcanii de Vest, „celălalt punct fierbinte” al Europei,după Ucraina. David Lammy, ministrul de Externe ale Marii Britanii, vede „mâna lungă a rușilor”, scrie stirileprotv.ro.

În timp ce atenția Europei a fost concentrată asupra Ucrainei, tensiunile din Balcanii de Vest mocnesc, iar liderii din regiune – precum și din Marea Britanie – se tem că președintele rus Vladimir Putin va profita de acest moment pentru a exploata în continuare liniile de falie din fosta Iugoslavie.

Balcanii de Vest sunt descriși drept „celălalt punct fierbinte” de către personalități din eșaloanele superioare ale guvernului britanic – și, având în vedere că tensiunile sunt acum mai mari, Marea Britanie face presiuni pentru ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.

„În acest moment, cu războiul din Europa și văzând mâna lungă a interferenței rusești și în regiune, ai fi un prost dacă ți-ai lua ochii de la Balcanii de Vest, unde există încă probleme moștenite care nu au fost încă depășite”, a declarat ministrul britanic de externe David Lammy pentru POLITICO în timpul unei vizite în regiune săptămâna trecută.

„Interesele lui Putin aici sunt de a menține regiunea destabilizată. Este în interesul său să țină la limită țările care alcătuiesc Balcanii de Vest, să aibă o populație destabilizată și să poarte un război cibernetic și hibrid.”

Toate cele șase state din Balcanii dxe Vest încearcă să devină state membre ale UE, un proces îndelungat în care geopolitica poate fi la fel de importantă ca îndeplinirea sarcinilor de aliniere. Acestea se confruntă cu provocări semnificative, atât pe plan intern, cât și cu vecinii lor. Bosnia și Herțegovina, de exemplu, a fost împinsă în criză, în timp ce liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik,se confruntă cu pericolul arestării pentru politicile sale separatiste. Între timp, Serbia acuză Kosovo că își reprimă minoritatea sârbă, în timp ce Kosovo acuză Serbia pentru violențele de pe teritoriul său.

Atât experții în politică externă, cât și miniștrii se tem că Kremlinul va încerca să profite de tensiunile etnice și religioase adânc înrădăcinate pentru a alimenta noi tulburări în Balcani, consolidând interesele Rusiei și creând și mai multe probleme în curtea din spate a UE.

„În acest moment, ele trebuie să avanseze sau vor continua să fie terenul de joacă al Rusiei”, a declarat un oficial britanic, sub protecția anonimatului, pentru a discuta chestiuni pe care nu au fost autorizați să le comenteze public. Există acum „o oportunitate destul de redusă” în care statele balcanice trebuie să nu mai zăbovească înainte ca Bruxelles-ul să fie în schimb preocupat de aderarea Ucrainei, au spus aceștia.

„Paradoxul este prezent aici”

Reprezentantul diplomației britanice crede că Serbia – în ciuda regreselor democratice, a apropierii de Rusia și a refuzului său continuu de a recunoaște Kosovo – dorește cu adevărat să adere la UE, un proces pe care l-a început în 2009.

„Dar există perspective diferite cu privire la modul de a ajunge acolo, cât de repede și cât de serios”, a declarat Lammy în timpul unui interviu în capitala sârbă Belgrad. „Și există o viziune alternativă, și aceasta este o viziune mai întunecată. Este o poziție care se referă la oligarhie, corupție, control puternic din partea statului, mult mai mult un stat polițienesc. Există și această viziune, iar aceste lucruri sunt contestate în această parte a lumii.”

Obstacolele uriașe pe care Serbia trebuie să le depășească pentru a adera la blocul comunitar sunt foarte vizibile pe străzile din Belgrad. Guvernul tot mai autoritar condus de președintele Aleksandar Vučić, este pus la grea încercare de un val de proteste de o amploare nemaiîntâlnită până acum în Serbia.

Sute de mii de persoane au mărșăluit împotriva corupției guvernamentale, în cadrul demonstrațiilor organizate de studenți din cauza prăbușirii unei copertine la o gară renovată din orașul Novi Sad, unde au murit 16 persoane în noiembrie. Ei continuă să blocheze zilnic drumurile și chiar și-au extins protestele pentru a contracara un proiect imobiliar de lux propus de ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner. Complexul hotelier urmează a fi edificat pe locul bombardării fostului minister iugoslav al apărării, un memorial al loviturilor aeriene ale NATO care au pus capăt războiului cu Kosovo în 1999. Studenții leagă acest plan de alte afaceri imobiliare pe care le consideră corupte. De asemenea, multe persoane din țară se simt dezgustate de faptul că familia Trump profită de un sit distrus de o campanie de bombardamente condusă de Washington.

Modelul descentralizat de organizare al studenților înseamnă că nu există un lider clar care să poată fi vizat de o represiune, iar autoritățile au fost acuzate că au folosit un tun sonic ilegal împotriva demonstranților. Belgradul a declarat, de asemenea, că serviciile de spionaj ale Rusiei au contribuit la răspunsul la tulburări.

Lammy susține că „suntem alături de oameni”, susținând acuzațiile privind utilizarea armei sonice în timpul unei întâlniri de miercuri cu Vučić la palatul său prezidențial. Ministrul de externe s-a aflat acolo pentru a semna o serie de acorduri cu dublul scop de a combate migrația ilegală și de a apropia Serbia de Occident.

Dar, într-o declarație făcută în fața televiziunilor, a fost clar că lui Vučić, nu i-a picat bine. „Nici măcar nu-mi trece prin cap să fac vreun comentariu cu privire la protestele și demonstrațiile din Marea Britanie, deoarece respect suveranitatea Marii Britanii”, a declarat el presei sârbe strict controlate de stat.

Vučić a negat, de asemenea, că ar fi fost folosită forța sau arme acustice împotriva protestatarilor.

Totuși, steagurile UE nu sunt fluturate la proteste. Studenții consideră că Bruxelles-ul a închis ochii la corupția endemică pe care o condamnă, în timp ce UE încearcă atât să îl aducă pe Vučić în sânul UE, cât și să obțină acces la zăcămintele de litiu din Serbia pentru producătorii de baterii pentru vehicule electrice.

Spre deosebire de alte părți din Balcani, aprobarea sârbilor pentru aderarea la UE nu pare copleșitoare, iar Rusia beneficiază în continuare de un sprijin larg. Procesul ar putea fi și mai dificil dacă țara trebuie să recunoască Kosovo ca o condiție pentru aderare. Graffiti-urile din Belgrad arată că „Kosovo este Serbia”. O negare a genocidului din 1995 de la Srebrenica a peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani este vizibilă din Piața Republicii din centrul orașului. La fel de comune sunt și inscripțiile „fuck NATO fuck EU”.

Serbia a permis în mod discret ca muniția sa să ajungă în Ucraina, dar este una dintre cele două țări europene care nu sancționează Rusia. Conducerea sa pledează pentru aderarea la UE, dar menține, de asemenea, relații strânse cu Moscova și China, cu care Belgradul a aprofundat legăturile economice și militare. „Paradoxul este viu aici”, după cum a spus Lammy.

Armata rusă a declanșat ofensiva de primăvară în Ucraina

Ofensiva de primăvară a armatei ruse este deja în plină desfășurare, a declarat șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu acordat presei ucrainene. Sîrski a confirmat astfel anunțul făcut la finalul lunii martie de către președintele Zelenski referitor la iminența declanșării ofensivei ruse în Ucraina. Astfel, conform lui Sîrski, în ultima săptămână, rușii și-au dublat, efectiv, acțiunile ofensive în Ucraina, scrie digi24.ro.

„Ofensiva asupra regiunilor Sumî și Harkov a început deja”, a spus Oleksandr Sîrski. „De la începutul agresiunii, inamicul și-a mărit efectivele de cinci ori. În fiecare lună, rușii își sporesc efectivele cu 8-9.000 de oameni, sau cu 120-130 de oameni într-un an. La 1 ianuarie, rușii aveau 603.000 de militari (în Ucraina), acum au deja 623.000”.

În același timp, șeful armatei ucrainene a spus că „situația nu s-a schimbat dramatic” pe linia frontului. „Inamicul continuă operațiunile sale ofensive cu scopul de a ne cuceri teritoriul, de a ne înfrânge trupele și de a avansa cât mai adânc. (Rusia) încearcă să cucerească complet regiunile Donețk, Luhansk și părți din regiunile Herson și Zaporojie și să creeze o zonă tampon pe teritoriul regiunilor Harkvo, Sumî și Cernihiv”.

În schimb, Sîrski a amintit că rușii dispun de o resursă de mobilizare de 5 milioane de persoane. „Dacă luăm în calcul resursa de mobilizare pregătită a inamicului – cei care au făcut serviciul militar, care au pregătire militară – ea este de aproximativ 5 milioane de oameni. Iar resursa totală de mobilizare este de 20 de milioane. Imaginați-vă potențialul lor”, a spus Sîrski.

Generalul Oleksandr Sîrski a mai arătat că, dacă la începutul războiului, rușii aveau o superioritate netă în materie de obuze trase (un raport de circa 10:1), în prezent forțele ucrainene au reușit să reducă acest raport la doar 2:1 în favoarea rușilor.

„Putem spune că am efectuat o serie de lovituri de mare succes, în cadrul operațiunilor de lovire în adâncimea teritoriulu inamic. Dacă vă amintiți, am reușit să lovim mai multe arsenale de muniții ale armatei ruse. După aceste lovituri, numărul de obuze de artilerie trase zilnic de inamic aproape s-a înjumătățit”, a declarat generalul ucrainean.

„Rușii trăgeau zilnic în jur de 40.000 de obuze. După loviturile noastre (asupra arsenalelor – n.r.), acest număr a scăzut dramatic, la circa 23.000 (de obuze/zi). Acum, el a ajuns la 27-28.000”. Generalul ucrainean a menționat rolul pe care îl joacă dronele în conflict și modul în care această armă a ajutat Ucraina să reducă avantajul Rusiei în materie de artilerie clasică.

„Am început să primim și drone cu fibră optică, prevăzute cu un cablu de 20 de kilometri care, în principiu, ne egalizează șansele cu inamicul. Sper ca, într-o lună, două sau trei , să reușim să creștem semnificativ și numărul de FPV-uri (drone kamikaze) cu fibră optică, ceea ce va priva, practic, inamicul (Rusia) de avantajele pe care le are în prezent”, a spus șeful armatei ucrainene, generalul Sîrski.