Familia Trump a preluat controlul unei companii cripto care a strâns peste 550 de milioane de dolari. Doi români printre dezvoltatori

31/03/2025

News

Familia preşedintelui american Donald Trump a preluat controlul asupra companiei cripto World Liberty Financial, care a strâns peste 550 de milioane de dolari de la investitori, beneficiind de majoritatea fondurilor în baza unor clauze contractuale care, potrivit experţilor din industrie, favorizează persoanele din interior, relatează Reuters, citat de digi24.ro

Lansată în toamna trecută, World Liberty Financial, printre ai cărei dezvoltatori se numără doi români, promite acces la servicii financiare bazate pe criptomonede, fără intermediari precum băncile, un concept cunoscut sub numele de finanţe descentralizate (DeFi). Cu toate acestea, platforma nu este încă activă public, iar echipa sa este una restrânsă, conform unei analize Reuters, citată de News.ro.

Chiar şi aşa, în martie, compania a anunţat că a strâns 550 de milioane de dolari din vânzarea unor „tokenuri de guvernanţă” ($WLFI), care oferă drepturi de vot privind direcţia proiectului, dar care nu pot fi tranzacţionate. Majoritatea acestor vânzări au avut loc după victoria electorală a lui Trump din noiembrie.

Cei doi dezvoltatori români enumeraţi pe site-ul World Liberty, Octavian Lojnita şi Bogdan Purnavel, au experienţă anterioară într-un alt proiect, eşuat, al fondatorilor, numit Dough Finance.

În ianuarie, în mod discret, World Liberty a modificat informaţiile de pe site, dezvăluind că familia Trump a preluat controlul.

Cofondatorii iniţiali, Zak Folkman şi Chase Herro, au fost înlocuiţi ca persoane de control de o entitate în care familia Trump deţine 60%. Această schimbare nu fusese raportată anterior.

În prezent, familia Trump are dreptul la 75% din veniturile nete generate de vânzarea tokenurilor şi la 60% din veniturile operaţionale viitoare ale companiei.

Potrivit calculelor Reuters, aceasta înseamnă că familia este eligibilă să primească aproximativ 400 de milioane de dolari. După ce şi fondatorii îşi încasează partea, doar 5% din cele 550 de milioane rămân pentru dezvoltarea efectivă a platformei.

Structura proiectului este considerată neobişnuit de centralizată pentru sectorul DeFi.

Potrivit profesorului Jim Angel de la Georgetown University, „este greu de văzut vreun beneficiu economic pentru deţinătorii de tokenuri”.

David Krause, profesor la Marquette University, a afirmat că structura „exclude în mare măsură investitorii publici sau deţinătorii de tokenuri de la orice participare financiară semnificativă”.

Casa Albă a direcţionat întrebările către Trump Organization, iar compania, la rândul ei, nu a oferit comentarii.

Organizaţia a transmis anterior că Donald Trump nu este implicat în operaţiunile zilnice şi că un avocat de etică a fost angajat pentru a evita conflictele de interese.

Donald Trump Jr., partener de afaceri al fondatorilor, a declarat că familia Trump s-a confruntat cu excluderi din sistemul bancar tradiţional şi că proiectul cripto ar trebui să ofere oportunităţi americanilor de rând.

Donald Trump, „preşedintele cripto”

Investiţia familiei Trump în World Liberty leagă averea preşedintelui de un domeniu aflat la marginea reglementării financiare.

Trump a promis că va fi ”preşedintele cripto” şi că va promova criptomonedele pentru a întări dolarul american.

În acelaşi timp, familia sa a obţinut sute de milioane de dolari prin active cripto, inclusiv ”un meme coin” care a generat 349 de milioane de dolari pentru entităţi asociate lui Trump, potrivit Chainalysis. Acest lucru a atras critici privind posibile conflicte de interese şi canale de influenţă.

Potrivit fostului regulator bancar Ross Delston, ”ar fi vehiculul perfect pentru ca guverne sau oligarhi străini să trimită bani preşedintelui”.

Reuters a constatat că aproximativ 70% din fondurile atrase provin din portofele care au cheltuit cel puţin 100.000 de dolari, iar peste 50% din cumpărători au investit peste un milion. Majoritatea identităţilor acestor investitori rămân necunoscute publicului.

Ascensiunea World Liberty

Iniţiativa a început prin conexiuni între Folkman, Herro şi familia lui Steve Witkoff, un vechi prieten al lui Donald Trump şi actual trimis special în Orientul Mijlociu.

Witkoff a facilitat o întâlnire între fondatori şi familia Trump, după care s-a decis lansarea proiectului.

La început, vânzările de tokenuri au fost lente – doar 2,7 milioane de dolari până la sfârşitul lui octombrie. Dar, după alegeri, Justin Sun, un controversat investitor cripto din Hong Kong, a investit 30 de milioane de dolari, sumă care ulterior a crescut la 75 de milioane.

În februarie, procesul său cu SEC a fost suspendat. Pe 19 şi 20 ianuarie, chiar în ziua învestirii preşedintelui SUA, World Liberty a strâns aproape 300 de milioane de dolari. Tot atunci, structura de proprietate s-a schimbat, iar compania DT Marks DeFi LLC, deţinută de Trump, a preluat controlul indirect. Structura legală complexă oferă protecţie familiei Trump în faţa eventualelor acţiuni în justiţie, a spus profesorul Angel.

Proiectul rămâne neterminat

Spre deosebire de alte platforme DeFi, tokenurile WLFI nu oferă investitorilor drepturi asupra profiturilor şi nu pot modifica acordurile existente cu Trump şi ceilalţi parteneri.

World Liberty spune că lucrează la trei produse principale, inclusiv un serviciu de creditare cripto şi o aplicaţie de finanţe personale.

De asemenea, compania a anunţat o nouă stablecoin – USD1 – garantată de active tradiţionale precum titluri de stat americane.

În pofida sumei colosale strânse, platforma DeFi a World Liberty nu este încă funcţională. Potrivit companiei de securitate cibernetică CertiK, multe funcţionalităţi sunt încă în faza de dezvoltare.

World Liberty susţine că misiunea sa este „de a democratiza sistemul financiar pentru milioane de oameni”. Dar, pentru moment, criticii spun că a făcut exact opusul.

Hermes depășește Louis Vuitton şi devine cel mai valoros brand de lux din lume

Hermès a devenit cea mai valoroasă casă de lux din lume, depășind cu puțin LVMH. Din cauza declinului brusc generat de vânzările trimestriale dezamăgitoare, brandul condus de Bernard Arnault a alunecat pe locul doi, scrie hotnews.ro

Capitalizarea LVMH se ridică în prezent la 245 miliarde de euro, în timp ce a lui Hermès (-0,9% la 2.328 de euro) este de 246 miliarde de euro, scrie Il Sole 24 Ore, citat de Rador Radio România.

Baza de clienți extrem de bogați, exclusivitatea mărfurilor și producția strict controlată au permis casei de modă franceze Hermès, producătoare a faimoaselor genţi model Birkin, să facă față recentei încetiniri a sectorului de lux – care a fost afectat de regresul economiei chineze și a tarifelor americane – mai bine decât rivalii săi.

O exclusivitate s-a reflectat și pe piață: acțiunile se tranzacționează la 50 de ori câștigul, un multiplu mult mai mare decât orice alt brand de lux.

Astfel, Hermès a redus treptat decalajul de valoare de piață față de rivalul francez LVMH (Moët Hennessy – Louis Vuitton), deținut de Bernard Arnault.

Producătorul genţilor Kelly și Birkin „se bucură probabil de cea mai mare putere de stabilire a prețurilor, datorită dezirabilității de neegalat a mărcii sale”, potrivit Barclays, care spune că marca nu va trebui să crească prețurile la fel de mult ca rivalii pentru a compensa impactul taxelor lui Trump asupra marjelor sale de profit.

Mai mult, în timp ce Bernard Arnault a transformat grupul LVMH într-o companie cu peste 80 de mărci, producând genți, bijuterii și băuturi spirtoase de ultimă generație, Hermès a rămas un grup cu o singură marcă.În 2010, Arnault a achiziționat o acțiune în companie, sperând să o aducă în regatul său, însă avansurile i-au fost respinse de consiliul de administrație de la Hermès.

Fost preşedinte peruan condamnat la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani. Alți trei foşti preşedinţi peruani implicați în această schemă de corupție, condamnați

Fostul preşedinte peruan Ollanta Humala, în vârstă de 62 de ani, a fost condamnat marţi la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani în scandalul de corupţie legat de gigantul brazilian al construcţiilor Odebrecht, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Ollanta Humala este al doilea dintre cei patru foşti preşedinţi peruani care a fost implicat în această vastă afacere care a dus după gratii zeci de lideri politici şi de afaceri din America Latină.

Condamnarea survine la mai bine de trei ani de la începutul procesului împotriva lui Humala, care a condus Peru din 2011 până în 2016. Apărarea a indicat imediat că va ataca decizia.

Soţia lui Ollanta Humala, Nadine Heredia, urmărită şi ea în acest dosar, a fost condamnată de asemenea la 15 ani de închisoare. Absentă la audiere, judecătorul a dispus arestarea acesteia.

În octombrie 2024, un alt fost preşedinte peruan Alejandro Toledo, în vârstă de 78 de ani, a fost condamnat luni de un tribunal din Lima la 20 de ani şi şase luni de închisoare pentru corupţie şi spălare de bani în scandalul gigantului din domeniul construcţiilor Odebrecht.

Potrivit procurorilor, fostul preşedinte peruan (2001-2006) a luat mită 35 de milioane de dolari de la compania cunoscută anterior sub numele de Odebrecht, în schimbul acordării unui contract pentru construirea drumului care leagă acum coasta de sud a Peru de o zonă amazoniană din vestul Braziliei.

El a susţinut că este nevinovat după dezvăluirile făcute în 2016 de grupul brazilian justiţiei americane despre un vast sistem regional de corupţie vizând obţinerea de contracte publice.

În acest dosar au fost implicați alți doi președinți din Peru, Pedro Pablo Kuczynski (2016-2018) şi Alan Garcia (2006-2011), care s-a sinucis în 2019, când era pe punctul de a fi arestat în legătură cu acest caz.

Zelenski a răbufnit după ce Witkoff a transmis că soluția pentru pace în Ucraina se învârte în jurul a „cinci teritorii”

Preşedintele Volodimir Zelenski a răspuns marţi unor declaraţii făcute de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, care a vorbit despre „cele cinci teritorii” în jurul cărora gravitează cheia unui acord de pace cu Rusia, scrie news.ro

Witkoff s-a întâlnit săptămâna trecută cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg.Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat luni la Fox News că acordul de pace va include o reglementare a „aşa-numitelor cinci teritorii”, fără a preciza despre ce anume este vorba.

Anterior, într-un interviu cu Tucker Carlson, Witkoff a spus că „cea mai mare problemă în acest conflict sunt aşa-numitele patru regiuni”, dar când a început să le enumere, a enumerat cinci: „Donbas, Crimeea, Luhansk şi alte două”.

Unele declaraţii ale emisarului preşedintelui SUA cu privire la soluţionarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina au atras însă critici la Casa Albă şi în rândul republicanilor, inclusiv din partea trimisului lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, generalul Keith Kellogg, potrivit Reuters, citată de News.ro.

„În ceea ce priveşte teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparţin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi ştiţi că, pentru noi, acestea sunt linii roşii – a recunoaşte orice teritoriu ocupat temporar ca fiind nu ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanţii în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor”, a punctat marţi Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Odesa, relatează Interfax-Ucraina.