Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță măsuri stricte pentru protejarea sectorului zootehnic din Moldova, din cauza focarelor de febră aftoasă din regiune.
Astfel, ANSA a restricționat importul de animale susceptibile la acest virus din Slovacia, după confirmarea a șase focare în această țară, și a impus reguli stricte pentru importurile din Ungaria, permițându-le doar din zonele neafectate, transmite ipn.md.
Febra aftoasă este o boală virală contagioasă și reprezintă un risc major pentru sectorul agricol, afectând în principal bovinele, ovinele, caprinele și porcinele. Deși nu îi afectează pe oameni, virusul se transmite rapid prin contact direct între animale și le poate aduce pierderi semnificative fermierilor.
În context, ANSA a demarat și o serie de instruiri pentru medicii veterinari, felcerii și fermierii din toate raioanele. Aceștia sunt învățați cum să identifice simptomele și ce măsuri să întreprindă. În plus, autoritățile solicită fermierilor și proprietarilor de animale să colaboreze activ în această perioadă, identificând și raportând orice caz de îmbolnăvire.
Pentru a preveni răspândirea virusului, ANSA îndeamnă toți cetățenii care revin în Moldova să evite achiziționarea de produse alimentare de origine animală, provenite din regiunile afectate, deoarece acestea vor fi confiscate și distruse la graniță, pentru a evita riscul de contaminare.
Ultimul caz de febră aftoasă în Moldova a fost în 1982, iar din 2008 țara are statut de zonă liberă, recunoscut oficial de Organizația mondială a sănătății animalelor
Procurorul General a sesizat Curtea Constituțională privind modificările aduse Legii amnistiei
Procurorul General al Republicii Moldova, Ion Munteanu, a sesizat Curtea Constituțională pentru a examina constituționalitatea art. II din Legea nr. 247/2022 și art. VII din Legea nr. 316/2022, care vizează modificări esențiale ale Legii nr. 243/2021 privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Sesizarea vizează, în special, eliminarea condiției privind lipsa riscului de recidivă pentru condamnații la detențiune pe viață, în vederea comutării pedepsei la 30 de ani de închisoare.
Procurorul General atrage atenția că această modificare poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor.
De asemenea, sesizarea relevă vicii de procedură în procesul legislativ: amendamentele contestate au fost introduse în proiecte de legi cu obiect complet diferit, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare, fapt care afectează principiile transparenței, legalității și securității juridice.
Procurorul General solicită Curții Constituționale:
• Suspendarea aplicării dispozițiilor contestate până la examinarea în fond a cauzei;
• Constatarea neconstituționalității prevederilor menționate pentru încălcarea principiilor constituționale și procedurale.
Această sesizare reprezintă un demers în vederea protejării valorilor fundamentale ale societății și reafirmă angajamentul Procuraturii Generale de a contribui la consolidarea statului de drept și protejarea interesului public.
Mecanism de raportare a hărțuirii sexuale în universitățile din Republica Moldova
Uniunea Europeană și Ambasada Danemarcei în Republica Moldova sprijină dezvoltarea unui mecanism de raportare a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior, o inițiativă lansată de Ministerul Educației și Cercetării. Scopul acestui mecanism este de a institui un cadru robust pentru raportarea și prevenirea hărțuirii sexuale, sporind siguranța și bunăstarea studenților și studentelor, profesorilor și profesoarelor, precum și a personalului auxiliar. Centrul Internațional „La Strada” dezvoltă acest mecanism în cadrul proiectului EVOLVE4GE, finanțat de UE și implementat de UN Women Moldova.
Mecanismul este creat printr-o abordare participativă, implicând direct studenți și studente, profesori și profesoare, pentru a reflecta experiențele și necesitățile acestora.
În total 135 de studenți și studente au participat la 10 discuții de tip focus-grup organizate la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Pe parcursul acestor sesiuni, participanții și participantele au analizat percepțiile și experiențele lor legate de hărțuire sexuală, au identificat barierele din calea raportării și au propus soluții pentru un sistem de raportare mai accesibil și de încredere.
Rezultatele consultărilor au arătat un nivel ridicat de conștientizare a hărțuirii sexuale în rândul studenților și studentelor, deseori asociate cu contact fizic nepotrivit, glume cu tentă sexuală și avansuri nedorite. „Studentele, mai ales cele care se îmbracă într-un anumit fel, sunt adesea reținute mai mult la tablă când sunt chestionate”, a relatat o studentă. „Un profesor a comentat la una dintre pozele mele: Arăți sexy”, a adăugat o altă studentă. Deși majoritatea au recunoscut că hărțuirea poate afecta pe oricine, studentele au fost identificate drept principalele victime, iar cadrele universitare – ca fiind cele mai frecvent menționate în calitate de agresori. „Un profesor a întrebat unde se află o studentă, a sunat-o și i-a spus că este gelos,” a relatat un student.
Studenții și studentele au evidențiat experiențe tulburătoare, subliniind că dezechilibrul de putere și teama de consecințe îi/le descurajează să raporteze. Mulți au invocat frica de constrângeri (note scăzute, exmatriculare sau stigma socială), lipsa de închidere în autoritățile universitare și convingerea că raportarea nu va duce la schimbări semnificative. „Ne este frică să raportăm pentru că profesorii sunt cei care vor fi crezuți, mai ales că și așa sunt atât de puțini”, a spus un student.
Pe baza acestor constatări, peste 72 de cadre didactice și 73 de studenți și studente au participat la ateliere de lucru la tema „Prevenirea și reducerea riscurilor violenței bazate pe gen și a hărțuirii sexuale”. Aceste sesiuni interactive au abordat influența normelor sociale asupra percepțiilor de gen, formele și impactul hărțuirii sexuale, cadrul legal și responsabilitățile instituțiilor, precum și strategiile eficiente de prevenire și răspuns.
În cadrul atelierelor, atât studenții și studentele, cât și profesorii și profesoarele, au împărtășit deschis experiențele lor. O profesoară universitară a relatat propria sa experiență de hărțuire când era studentă: „Hărțuirea sexuală există și nu ar trebui să ne fie frică să vorbim despre ea. Când aveam 16 ani, un profesor mă atingea și m-a invitat la vila sa. În anii ’90, nu înțelegeam ce înseamnă hărțuirea și mă temeam că, dacă aș vorbi, nu aș mai absolvi. Acum, ca profesoară, având acces la instruire și resurse, pot contribui la crearea unui mediu academic mai sigur pentru toți: pentru studenți și studente și pentru colegii și colegele mele.”
Fosta Miss Europa a murit într-un accident grav. Avea doar 27 de ani
Fosta „Miss Europa” Guler Erdogan a murit la Giresun, port la Marea Neagră, nord-estul Turciei, după ce a fost spulberată de o mașină. Tânăra de 27 de ani a căzut de pe o un pod, în timp ce fugea pe jos de polițiștii care o depistaseră băută la volan, scrie evz.ro.
Tragedia s-a întâmplat pe 1 aprilie. Guler era în stare de ebrietate, după ce petrecuse în mai multe cluburi din Giresun. Ea s-a urcat la volanul unei mașini, dar a fost oprită de poliție. „În timpul verificării, s-a stabilit că Guler Erdoğan era sub influența alcoolului. Ea a abandonat mașina și a fugit”, a confirmat poliția.
În timp ce fugea, modelul a căzut de pe un pod care traversa drumul de coastă al Mării Negre, în Hacı Hüseyin Mahallesi, și a fost lovită de o mașină. În urma accidentului „femeia a suferit răni grave care nu erau compatibile cu viața”, a mai anunțat poliția.
Ar fi încercat să se sinucidă de mai multe ori
„Au fost chemate imediat la fața locului mai multe ambulanțe, care au stabilit că Güler Erdoğan a murit”, a notat poliția din Giresun, într-un comunicat.
Fosta Miss Europa ar fi avut probleme psihice și ar fi încercat de mai multe ori să se sinucidă. Güler Erdoğan venise la Giresun, unde se născuse, pentru sărbătoarea de Eid al-Fit. După ce au apărut aceste informații, familia a negat tot și a declarat că era alături de ea în momentul în care a murit, potrivit cnnturk.com.
Familia fostei Miss Europa neagă tot
„Nu credeți informațiile false privind moartea fiicei noastre Guler Erdoğan. Noi, familia ei, eram alături de ea în acel moment”, a transmis familia modelului, pe rețele de socializare, după ce a șters toate postările de pe Instagramul tinerei. Fanii lui Guler Erdogan încă așteaptă mai multe explicații.
