Începând cu 1 aprilie 2025, persoanele care suferă de migrene, pneumonie, bronșită, diabet zaharat și hipertensiune arterială vor beneficia de noi medicamente compensate din fondurile de asigurare medicală obligatorie, scrie tvrmoldova.md.
Potrivit Companiei Națioanale de Asigurări în Medicină, printre noile medicamente incluse în lista celor compensate se numără:
Sumatriptanul – un medicament parțial compensat pentru pacienții cu migrene, care contribuie la ameliorarea simptomelor episodului acut de migrenă.
Cefprozilum – un antibiotic sub formă de pulbere pentru suspensie orală (250 mg/5 ml), complet compensat pentru copii în tratamentul pneumoniei, bronșitei acute și cronice.
Linagliptinum – un medicament pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2, parțial compensat, care ajută la controlul nivelului glicemiei, oferind o opțiune suplimentară de tratament.
Lisinoprilum și Amlodipinum – un preparat combinat (10 mg lisinopril + 5 mg amlodipin), care va fi compensat parțial pentru pacienții cu hipertensiune arterială, facilitând administrarea concomitentă a celor două substanțe active și contribuind la controlul tensiunii arteriale.
De asemenea, Cetirizinum (comprimate și picături orale) va fi integral compensat pentru tratamentul rinitelor alergice sezoniere și perene la copii, extinzând astfel indicațiile medicamentului.
Această decizie a fost aprobată în cadrul ședinței din 14 martie a Consiliului pentru medicamente compensate și a intrat în vigoare pe 1 aprilie 2025, printr-un ordin comun semnat de ministrul Sănătății și directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.
Un tip rar de cancer greu de detectat. Cum poate trece neobservat ani la rând și ce ar trebui să ridice semne de întrebare
Medicii atrag atenția asupra unui tip rar de cancer care rămâne adesea neobservat chiar și peste patru ani. Este vorba de cancerul tiroidian papilar, scrie adevarul.ro.
Această formă de cancer tiroidian rămâne nedetectată pentru o perioadă lungă de timp, în principal pentru că nu tinde să prezinte simptome evidente în fazele sale incipiente. De obicei, cancerul tiroidian papilar este descoperit întâmplător, în timpul controalelor regulate sau al testelor imagistice efectuate pentru alte probleme de sănătate.
Pacienții diagnosticați cu cancer tiroidian papilar „au adesea simptome pe care le ignoră timp de ani de zile până când primesc un diagnostic”, atrage atenția MD Anderson Cancer Center, subliniind că alte tipuri mai puțin frecvente de cancer tiroidian, cum ar fi cancerul tiroidian anaplastic sau cancerul tiroidian slab diferențiat, sunt mai agresive.
Cancerul tiroidian papilar se poate dezvolta în unul sau în ambii lobi tiroidieni și poate dura mai mulți ani până să se dezvolte.
Principalele simptome la care trebuie să fiți atenți
Experții în sănătate atrag atenția că simptomele cancerului tiroidian papilar pot să nu fie evidente, dar merită să acordați atenție următoarelor modificări: o tumoare sau un nodul nedureros în partea din față a gâtului, ganglioni limfatici măriți în zona gâtului, dificultăți la înghițire sau respirație – dacă tumora apasă pe esofag sau trahee, răgușeală sau modificări ale vocii, dureri de gât sau senzație de presiune, tuse cronică care nu este asociată cu răceli sau infecții.
Totuși, absența acestor simptome nu exclude prezența bolii. Dacă aveți suspiciuni, ar trebui să consultați un medic pentru o examinare.
De ce este cancerul tiroidian greu de detectat?
În medie, diagnosticul bolilor tiroidiene durează aproximativ 4,5 ani, arată un studiu realizat de Universitatea din Aberdeen.
Majoritatea pacienților se plâng de o întârziere a diagnosticului din cauza simptomelor neclare. Potrivit NHS (National Health Service), sistemul de asistență medicală de stat din Regatul Unit, cancerul tiroidian este o boală rară care reprezintă mai puțin de 1% din toate cancerele. Cel mai adesea se găsește la persoanele cu vârsta cuprinsă între 35-39 de ani sau după 70 de ani, iar femeile se îmbolnăvesc de 2-3 ori mai des decât bărbații.
Care sunt factorii de risc
Factorii de risc ai acestei boli sunt: modificările hormonale – femeile sunt mai predispuse la boală, probabil din cauza fluctuațiilor hormonale; predispoziția genetică – riscul este mai mare dacă au existat cazuri de cancer tiroidian în familie; expunerea anterioară la tratament cu radiații sau radioterapie; probleme tiroidiene – gușă, boala Hashimoto sau noduri benigne.
Cum decurge diagnosticul?
Pentru confirmarea acestui tip de cancer, medicul poate poate prescrie: ecografia glandei tiroide – pentru vizualizarea ganglionilor; o biopsie – prelevarea unei probe de țesut pentru analiză sau/și o tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (CT, RMN) – dacă există suspiciunea de răspândire a bolii.
Cum se tratează cancerul tiroidian
Principala metodă de tratament este chirurgia.
Poate fi efectuată o lobectomie – îndepărtarea doar a părții afectate a glandei, sau se poate recurge chiar la tiroidectomie – îndepărtarea completă a glandei tiroide.
Terapia cu iod radioactiv e adesea necesară după operație, pentru a ucide celulele canceroase reziduale.
Cum se poate reduce riscul de cancer tiroidian
Deși nu există metode de prevenire garantate, puteți reduce riscul prin: un stil de viață sănătos – o dietă echilibrată, controlul greutății; renunțarea la alcool și fumat; examinări medicale regulate, mai ales dacă există o predispoziție ereditară.
Chirurg oncolog: „Nimeni nu e scutit de dezvoltarea unui cancer de colon sau rect”
Din păcate, la noi în țară cancerul de colon este diagnosticat într-o fază avansată, când e extins și în alte părți din organism. De aceea, am considerat că acest articol trebuie să-l citiți și voi.
Dr. Nadim Al Hajjar, medic chirurg la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca din România, a declarat pentru Monitorul de Cluj că acest tip de cancer e depistat când are deja metastaze în ficat sau în alte organe.
„Din păcate, de foarte multe ori acest cancer este identificat într-o fază tardivă. E depistat când are deja fie metastaze în ficat sau în alte organe, fie extidere locoregională care de multe ori împiedică un tratament curativ al cancerului și te obligă la o terapie paliativă. Iar rezultatele și impactul asupra pacientului sunt cu totul diferite’, a declarat dr. Nadim Al Hajjar, scrie avantaje.ro
Simptome cancer de colon la care trebuie să fii atent
Pentru că nu prezintă simptome specifice, pacienții primesc destul de târziu diagnosticul care indică faptul că e vorba despre un cancer localizat la colon sau rectal.
„Bolnavul prezintă o simptomatologie nespecifică, precum lipsa apetitului alimentar, incapacități de concentrare, scăderea în greutate, niște simptome comune bolii neoplazice.
În cancerul colorectal pot fi lucrurile mai accentuate când apare un sindrom anemic care presupune pierderi oculte de sânge, fără să fie o pierdere evidentă (nu e vorba de hematochezie), ci un sindrom anemic care nu găsește o explicație.
Bolnavul nu are o boală hematologică ce poate explica această anemie și atunci te gândești de ce pierde sânge: acest bolnav poate avea o sângerare ocultă printr-un cancer de colon sau rectal.
Când vorbim de cancerul de rect, bolnavul poate să prezinte în plus și alte simptome caracteristice: tenesme, senzație falsă de defecație sau eliminarea de produse patologice în scaun. Acestea ridică un semn de întrebare care-l obligă pe medicul curant/de familie să se gândească ce protocol trebuie urmat pentru a găsi un diagnostic pozitiv’, a explicat medicul.
Cine trebuie să fie atent la acest tip de cancer?
Nimeni nu e scutit de niciun tip de cancer, dar există câțiva factori de risc de care unele persoane trebuie să țină cont: cei care au fost diagnosticați anterior cu boli inflamatorii intestinale (cum e rectocolita ulcerului hemoragic sau boala Crohn), cei care știu că au o alimentație necorespunzătoare și un stil de viață agitat, cei care mănâncă regulat fastfood și au stres clinic. Cei care au mai avut cazuri în familie au un risc mai crescut să dezvolte cancer de colon sau de rect.
Cum poate fi prevenit un cancer de colon?
După vârsta de 45 de ani, e recomandat ca fiecare dintre noi. o dată la cinci ani, să facă o colonoscopie și o gastroscopie.
„În cazul cancerului colorectal, prima examinare, în afară de diagnosticul clinic, este endoscopia digestivă-inferioară, care are o mare importanță pentru toți medicii care se ocupă de tratament. Ea îți spune exact la ce distanță de marginea anală este localizată tumoarea, fie la nivelul rectului sau al colonului. Această examinare te ajută pentru biopsia necesară examenului anatomopatologic.„
Criză de medici în țară. Ala Nemerenco: 12 raioane nu au medic legist
Mai multe localități din țară duc lipsă acută de medici de familie, iar în 12 raioane nu există niciun medic legist, a declarat ministra Sănătății, Ala Nemerenco.
Totodată, aceasta susține că statul depune eforturi pentru a încuraja angajarea tinerilor specialiști în instituțiile medicale din raioane, deoarece lipsa de cadre este explicată de cele mai multe ori de îmbătrânirea sau pensionarea personalului medical. Potrivit ministrei, în ultimii ani s-a investit în infrastructura medicală, în instruirea medicilor și au fost majorate salariile, transmite radiomoldova.md.
Pe lângă medicii de familie, în multe raioane lipsesc specialiștii în oncologie, cardiologie și neurologie, a declarat la emisiunea „Spațiul Public” ministra Sănătății, Ala Nemerenco.
Totodată, ea dă asigurări că lipsa de cadre medicale din sistem nu este mai mare decât în țările din Uniunea Europeană. Ministra a specificat că în ultimii ani s-au majorat considerabil salariile în sistem.
„În anul 2020, salariul mediu al unui medic în Republica Moldova era 11.000. La moment, salariul mediu, absolut pe toate specialitățile, este 18.000. Dacă ne referim la unele specialități, salariul mediu, de exemplu în reanimatologie și anesteziologie, ajunge și la 25.000 de lei. În medicina legală, salariul era 14.000 de lei. Noi am majorat acum salariul și este de 28.000”, a menționat ministra Sănătății.
Ala Nemerenco a precizat că nu doar salariile reprezintă factorii decisivi care îi determină pe medici să abandoneze sistemul sau să plece la muncă în alte țări, precum dezvoltarea economică și politică a țării.
„Există așa-numiții push factor, factorii care de fapt împing spre migrație un medic și salariul nu se află pe primul loc. De fapt, pe primul loc se află dezvoltarea economică și politică a țării, dacă ei văd o perspectivă pentru următorii ani sau nu. Nu doar medicii, dar și alți lucrători vor lua cumva calea migrației, deoarece ei se gândesc, de asemenea, la prosperitatea familiei. Doi – sunt condițiile de lucru în instituția medicală, care pentru medici este un factor mult mai important chiar decât salariul pe care îl primește. De ce? Fiindcă lipsa condițiilor de fapt influențează foarte mult calitatea actului medical”, a precizat Ala Nemerenco.
Ministra Sănătății a precizat că în ultimii doi ani și jumătate s-au investit peste trei miliarde de lei în reconstrucția departamentelor și secțiilor, dar și pentru modernizarea și reînnoirea echipamentelor.
Precizăm că, de la începutul acestui an, salariile cadrelor medicale care sunt plătite din Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală au fost majorate cu 15% sau de la 700 până la 3.000 de lei, în funcție de specialitate, vechime și nivelul studiilor. De aceste majorări salariale beneficiază 44.600 de angajați din sistemul medical.
