Prinţul George a fost botezat miercuri cu apă din râul Iordan, la Londra, în cadrul unei ceremonii restrânse cu doar 22 de invita
ți.
Prințul George a purtat cu această ocazie o replică a rochiței din dantelă și satin pe care a purtat-o fiica cea mare a reginei Victoria în 1841.
Naşii prinţului George sunt: Oliver Baker – pe care cuplul princiar l-a cunoscut la Universitatea St. Andrews, Emilia Jardine Paterson – o bună prietenă a ducesei Catherine, Hugh Grosvenor, Jamie Lowther-Pinkerton, Julia Samuel, William van Cutsem, dar şi Zara Tindall, verişoara prinţului William.
Părinţii „bebeluşului regal”, prinţul William şi soţia sa, Catherine, au făcut o abatere de la tradiţie şi au optat pentru o ceremonie privată, lipsită de fastul familiei regale britanice.
Printre invitați s-a numărat desigur şi regina Elizabeth a II-a, în vârstă de 87 de ani, şi soţul ei, prinţul Philip, în vârstă de 92 de ani.
Oamenii de știință chinezi au creat șoareci cu doi părinți masculi. Precizări despre extinderea experimentelor la oameni
Cercetătorii chinezi au reușit să creeze prin inginerie genetică șoareci cu doi părinți masculi. Oamenii de știință precizează însă că nu vor extinde experimentele și la oameni, scrie stirileprotv.ro.
Oamenii de ştiinţă din China au manipulat celule stem embrionare pentru a crea şoareci de laborator cu doi părinţi masculi şi care au reuşit să trăiască până la vârsta adultă – deşi cu anomalii de dezvoltare semnificative – în cadrul unui experiment pe care îl consideră o reuşită remarcabilă în domeniul ingineriei genetice aplicate la mamifere, informează Reuters.
Dacă va fi perfecţionată în continuare, cercetarea s-ar putea dovedi valoroasă, potrivit oamenilor de ştiinţă, în cadrul unor potenţiale eforturi viitoare de a preveni extincţia speciilor aflate în pericol critic de dispariţie şi, totodată, ar putea contribui la dezvoltarea domeniului medicinei regenerative, care implică înlocuirea ţesuturilor sau a organelor afectate de boli sau de alţi factori.
Studiul, publicat în revista Cell Stem Cell, a implicat ţintirea unui anumit set de gene utilizate în reproducere pentru a crea „descendenţi bipaterni”, care au ca părinţi biologici doi masculi, în loc de o femelă şi un mascul. Acest proces este denumit reproducere unisexuată.
Deşi mamiferele sunt cunoscute pentru faptul că se înmulţesc doar prin intermediul reproducerii sexuate, unele tipuri de alte vertebrate, inclusiv anumite reptile, amfibieni, păsări şi peşti, au produs urmaşi folosind reproducerea unisexuată. Acest lucru implică un fenomen denumit partenogeneză, în care un embrion se formează dintr-un ovul fără fecundare.
”Nu există planuri pentru a extinde acest tip de experimente la oameni”
În noul studiu, noii şoareci au fost creaţi prin editarea genetică a celulelor stem embrionare de şoarece pentru a viza o clasă de gene specifice mamiferelor, cunoscute sub numele de gene imprimate, dintre care există aproximativ 200, au precizat autorii cercetării.
Celulele stem sunt celule care se pot dezvolta în diverse tipuri de ţesuturi. Celulele stem embrionare, prezente în primele stadii de viaţă ale embrionilor, au capacitatea de a se dezvolta în toate tipurile de celule care alcătuiesc organismul fetusului aflat în dezvoltare. Cele mai multe tipuri de celule stem sunt mai puţin versatile şi pot contribui la susţinerea şi restaurarea doar a ţesuturilor şi organelor în care se află.
Cercetătorii au spus că au modificat 20 de gene imprimate şi au utilizat tehnologia de clonare pentru a crea şoarecele bipaterni.
„În general, s-a crezut că genele imprimate serveau ca un fel de ‘lacăt’ pentru a le împiedica pe mamifere să recurgă la reproducerea unisexuată. Totuşi, această ipoteză acceptată pe scară largă nu a fost dovedită într-o manieră convingătoare în trecut”, a declarat biologul Wei Li de la Academia Chineză de Ştiinţe, care a contribuit la realizarea studiului.
„Acesta este un studiu ştiinţific fundamental bazat doar pe modelul animal. Nu există planuri pentru a extinde acest tip de experimente la oameni”, a adăugat el.
Cercetătorii au creat 1.081 de embrioni. Dintre aceştia, aproximativ 12% au supravieţuit până la naştere, un procent mult mai scăzut decât se întâmplă de obicei în natură.
În total, 84 de pui masculi şi 50 de pui femele s-au născut. Mai mult de jumătate au murit înainte să ajungă la vârsta adultă. Toţi cei care au ajuns la vârsta adultă aveau defecte de dezvoltare, au prezentat o durată de viaţă mai scurtă şi erau sterili.
Șoarecii din părinți masculi aveau boli și diformități
„Şoarecii bipaterni au prezentat boli de dezvoltare, inclusiv diformităţi craniofaciale, în care raportul lăţime-lungime era mai mare în comparaţie cu cel al şoarecilor normali. De asemenea, au avut dificultăţi în alăptare”, a adăugat biologul Guan-Zheng Luo, coautor al studiului şi cercetător la Universitatea Sun Yat-sen.
Cercetătorii au conceput o modalitate pentru a atenua semnificativ aceste două defecte prin inactivarea unei gene specifice de dezvoltare.
„Cu toate acestea, şoarecii au prezentat în continuare anomalii comportamentale, precum tendinţa de a intra în centrul unui test pe teren deschis, ceea ce este contrar comportamentului instinctiv al rozătoarelor, care preferă de obicei să stea mai aproape de margini. Sterilitatea şoarecilor bipaterni s-ar putea datora modificărilor excesive ale genelor imprimate, întrucât acele regiuni genomice joacă roluri variate în dezvoltare”, a adăugat profesorul Lu.
Acesta este cel mai recent studiu ce implică şoareci bipaterni obţinuţi în laborator.
O echipă de oameni de ştiinţă coordonată de biologul Katsuhiko Hayashi de la Universitatea Osaka din Japonia a folosit o tehnică diferită într-un studiu publicat în 2023 pentru a crea şoareci bipaterni prin transformarea unor celule epiteliale în celule stem pluripotente induse, care se pot transforma în orice tip de celule.
„Principala diferenţă dintre cercetarea lor şi a noastră a constat în folosirea editării genomului pentru a genera urmaşi”, a explicat profesorul Hayashi.
Cercetătorul japonez a spus că metoda echipei sale nu implică editarea genomului, decât într-o manieră minoră, şi că toţi puii obţinuţi prin această tehnică au ajuns adulţi fără să moară prematur.
„Acestea fiind zise, noua cercetare reprezintă o contribuţie semnificativă la o mai bună înţelegere a funcţiei de imprimare genomică în dezvoltarea mamiferelor şi tehnologiilor reproductive”, a mai spus profesorul Hayashi.
Biologul Zhi-kun Li, principalul autor al noului studiu şi cercetător la Academia Chineză de Ştiinţe, consideră că cercetarea sa reprezintă „o realizare notabilă în ingineria genetică la mamifere”. El a declarat că tehnica utilizată în acest studiu a stimulat pluripotenţa – capacitatea de dezvoltare în numeroase tipuri de celule – celulelor stem embrionare, despre care a spus că joacă un rol crucial în medicina regenerativă.
„Pentru speciile periclitate, această tehnică oferă o metodă potenţială de a produce urmaşi prin reproducere unisexuată, fără a depinde de procesele complexe de diferenţiere a celulelor stem”, a adăugat cercetătorul chinez.
”Ceasul Apocalipsei”, mai aproape ca niciodată. Inteligența Artificială ne grăbește sfârșitul
”Ceasul Apocalipsei” a fost dat cu 89 de secunde până la miezul nopții, punctul teoretic al sfârșitului lumii. Este cel mai aproape moment din istoria de 78 a ceasului creat să cronometreze sfârșitul lumii, scrie stirileprotv.ro.
Oamenii de știință au dat marți „Ceasul Apocalipsei” mai aproape de miezul nopții decât oricând înainte, invocând amenințările nucleare rusești pe fondul invaziei sale asupra Ucrainei, tensiunile din alte puncte fierbinți ale lumii, aplicațiile militare ale inteligenței artificiale și schimbările climatice ca factori care stau la baza riscurilor de catastrofe globală.
Buletinul Oamenilor de Știință Atomiști a fixat ceasul la 89 de secunde înainte de miezul nopții – punctul teoretic al anihilării. Este cu o secundă mai aproape decât a fost stabilit anul trecut.
Organizația non-profit din Chicago a creat ceasul în 1947, în timpul tensiunilor Războiului Rece care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a avertiza publicul despre cât de aproape era omenirea de distrugerea lumii.
”Un avertisment pentru toți liderii lumii”
„Factorii care au modelat decizia din acest an – riscul nuclear, schimbările climatice, potențiala utilizare greșită a progreselor din știința biologică și o varietate de alte tehnologii emergente, cum ar fi inteligența artificială – nu au fost noi în 2024. Dar am observat progrese insuficiente în abordarea problemei cheie, provocări, iar în multe cazuri acest lucru duce la efecte din ce în ce mai negative și îngrijorătoare”, a declarat Daniel Holz, președintele Consiliului de Știință și Securitate al Buletinului.
„Setarea Ceasului Apocalipsei la 89 de secunde până la miezul nopții este un avertisment pentru toți liderii lumii”, a adăugat Holz.
Invazia Ucrainei de către Rusia din 2022 a declanșat cel mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
„Mona Lisa” va avea propria sală la Luvru. Muzeul intră într-un proces de renovare care va costa o sumă uriașă
Muzeul Luvru, care găzduiește celebrul tablou Mona Lisa de Leonardo da Vinci, a cerut sprijin urgent din partea guvernului francez pentru restaurarea și modernizarea sălilor sale de expoziție, care se află într-o stare avansată de degradare. Această solicitare vine în contextul recentului jaf al tezaurului geto-dacic din Olanda, evidențiind vulnerabilitatea instituțiilor de acest tip, scrie adevărul.ro.
Într-o scrisoare adresată ministrului Culturii, Rachida Dati, dezvăluită de cotidianul Le Parisien și confirmată pentru Reuters de Muzeul Luvru, președinta Laurence des Cars a avertizat că edificiul istoric se află într-o situație critică. Printre problemele semnalate se numără infiltrațiile de apă și fluctuațiile periculoase de temperatură, care pun în pericol conservarea operelor de artă.
Construit la sfârșitul secolului al XII-lea în Paris – Franța, Palatul Luvru a servit timp de secole drept reședință regală, până când Ludovic al XIV-lea, nemulțumit de revoltele din capitală, l-a abandonat în favoarea Versailles-ului. În 1793, palatul a fost transformat în muzeu, găzduind colecția de artă a familiei regale.
Motivul limitării vizitelor la Luvru: „O încercare fizică” din cauza supraaglomerării
În 2024, muzeul a atras 8,7 milioane de vizitatori, toți intrând prin faimoasa piramidă de sticlă, proiectată de arhitectul I.M. Pei. Totuși, această intrare a devenit problematică, deoarece efectul de seră creat de structura din sticlă face ca zona de recepție subterană să devină sufocant de caldă în timpul verii.
„Vizita la Luvru a devenit o încercare fizică”, a recunoscut directorul muzeului, care a semnalat dificultăți de orientare din cauza semnalizării insuficiente, a lipsei spațiilor de odihnă pentru vizitatori și a opțiunilor limitate de alimentație și facilități sanitare.
Deși muzeul a fost conceput pentru a primi 4 milioane de vizitatori anual, în 2018 a înregistrat un record de 10,2 milioane. Pentru a combate supraaglomerarea, Laurence des Cars, numită în funcție în 2021, a impus un plafon de 30.000 de vizitatori pe zi. De aceea, turiștii care doresc să viziteze acest obiectiv turistic de renume trebuie să-și facă programare din timp pentru a se bucura de comorile sale.
Se estimează investiții de 800 de milioane de euro în total
Deși scrisoarea lui Laurence des Cars nu a menționat detalii financiare, canalul de știri francez BFM a estimat costurile lucrărilor de renovare la aproximativ 500 de milioane de euro.
Însă, președintele Franței, Emmanuel Macron, a confirmat marți, 28 ianuarie 2025, într-o conferință susținută chiar în sala care o găzduiește pe Mona Lisa, că suma totală ar putea ajunge la 700 – 800 de milioane de euro, investiții ce se vor desfășura pe parcursul unui deceniu.
Planul de renovare include crearea unui spațiu exclusiv pentru celebra pictură a lui Da Vinci, precum și extinderea facilităților pentru a atrage milioane de vizitatori suplimentari anual.
În cadrul proiectului „Noua Renaștere”, Franța va lansa în următoarele luni un „concurs internațional de arhitectură”, urmând ca până la sfârșitul anului să fie selectați câștigătorii, iar transformarea clădirilor să fie finalizată până în 2031.
Reprezentanții muzeului au menționat și că intenționează să îmbunătățească protecția operelor de artă inestimabile. Ultima renovare a impunătorului muzeu de pe malul Senei a avut loc în 1980.
O nouă intrare în muzeu și bilet separat pentru Mona Lisa
Mona Lisa va fi mutată într-o galerie special amenajată, de sub Cour Carrée, pentru a oferi o experiență de vizionare mai liniștită. Potrivit președintelui Macron, acest nou spațiu va fi accesibil separat de restul muzeului, având un bilet propriu de intrare. În plus, va include o expoziție care să fie pe măsura importanței operei. De asemenea, s-a discutat despre construirea unei noi aripi dedicate Mona Lisei.
În paralel, se preconizează deschiderea unei noi intrări pe partea de est a muzeului, la Colonnade de Perrault, pentru a reduce aglomerația de la intrarea principală, prin Piramidă, și pentru a îmbunătăți fluxul vizitatorilor și accesibilitatea.
Aceste anunțuri au venit în urma unor discuții între Palatul Élysée, Ministerul Culturii și conducerea Luvrului, care căuta soluții pentru îmbunătățirea condițiilor muzeului. O sursă apropiată președinției a confirmat că Emmanuel Macron urmărea această problemă cu atenție de câteva luni.