Balerina este plecată în în Turcia alături mama și fiica. De acolo se laudă cu poze noi și încă ceva.
Volocikova a publicat o poză unde apare alături de un turc. “Am fost cerută în căsătorie. Iar nunta cred că o vom face de ziua mea. Nici nuștiu cum să reacționez”, a scris vedeta sub poză.
Cei doi s-au cunoscut un an în urmă și de atunci presupusul logodnic a tot încercat s-o cucerească. Numele lui este Fatih, un cunoscut businessman din Turcia.
De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, Rusia a pierdut peste 900 de mii de militari, dintre care 250 de mii au fost uciși. Aceste date au fost prezentate de un înalt oficial NATO în cadrul unui briefing desfășurat în marja reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Alianței, joi, 3 aprilie, la Bruxelles. Potrivit acestuia, mulți dintre soldații ruși răniți au suferit invalidități pe viață din cauza îngrijirii medicale precare, scrie moldova1.md, cu referire la DW,
Armata rusă continuă să piardă peste 1.000 de soldați pe zi – uciși sau răniți – însă, potrivit NATO, ritmul de recrutare a noilor militari de către Rusia corespunde, deocamdată, nivelului pierderilor. „Înaintarea trupelor ruse în Ucraina încetinește, pierderile cresc, dar autoritățile de la Moscova sunt dispuse să tolereze pierderi mari în schimbul unor progrese lente”, a rezumat oficialul. El a mai adăugat că nu crede că societatea rusă a ajuns încă în punctul în care nu mai este dispusă să accepte această situație.
NATO: Nu există semne de armistițiu pe câmpul de luptă
Potrivit estimărilor NATO, situația de pe front rămâne extrem de complicată. Alianța prognozează că Rusia va continua să sporească presiunea asupra forțelor armate ucrainene atât pe linia frontului, cât și în întreaga țară, cu scopul de a prelungi războiul și de a obține un avantaj în eventualele negocieri. Echilibrul încă nu este de partea Ucrainei – Rusia păstrează inițiativa și avantajul numeric și încearcă să profite de lipsurile din armata ucraineană.
„Pe câmpul de luptă nu vedem niciun semn că Rusia se pregătește pentru un armistițiu”, a subliniat înaltul oficial NATO. „Nu vedem nicio schimbare în obiectivele Moscovei în acest război”.
NATO estimează că Rusia va elimina complet prezența ucraineană din regiunea Kursk
Ucraina a pierdut 90% din teritoriul pe care îl recucerise anterior în regiunea rusă Kursk. Potrivit NATO, armata ucraineană mai controlează mai puțin de 100 de kilometri pătrați. Rusia a recăpătat controlul complet asupra orașului Sudja, ceea ce Alianța explică prin superioritatea numerică: în regiunea Kursk se află acum aproximativ 70.000 de soldați ruși.
De asemenea, Moscova a adus în zonă militari nord-coreeni – în prezent, în regiunea Kursk sunt desfășurați circa 11.000 de soldați din Coreea de Nord. NATO a informat că, în timpul iernii, 3.500 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia pentru instruire. Pierderile în rândul acestor trupe sunt, de asemenea, ridicate – aproximativ 5.000 de soldați, dintre care 1.500 uciși.
Potrivit previziunilor NATO, Rusia va reuși să elimine complet forțele ucrainene din regiunea Kursk. Întrebat de jurnaliști dacă retragerea armatei ucrainene din Sudja are legătură cu întreruperea furnizării de informații din partea SUA, oficialul a spus că nu poate confirma acest lucru, însă a menționat că pauza în transmiterea datelor a durat o săptămână și a avut un impact asupra eforturilor defensive ale Ucrainei.
Oficialul a precizat că NATO, ca instituție, nu oferă direct informații Kievului – acest lucru este făcut de statele membre individuale. „Ne bazăm pe faptul că aliații oferă Ucrainei informații de calitate”, a spus el.
Oficial NATO: Acordul de pace nu trebuie să-i permită Rusiei să câștige timp
Oficialul NATO a mai spus că propunerile Rusiei la masa negocierilor și abordarea sa nu s-au schimbat. Acțiunile Moscovei demonstrează încrederea că timpul lucrează în favoarea sa. „Ne îndoim că Putin merge la negocieri cu intenții sincere. Nu cred că este pregătit pentru un dialog bazat pe bună credință”, a precizat el.
Una dintre țintele Rusiei la eventualele negocieri, potrivit oficialului, ar fi să obțină progrese în restabilirea relațiilor cu Occidentul și comunitatea internațională. În paralel, Moscova încearcă să demoralizeze populația Ucrainei. Totuși, atât militarii, cât și civilii ucraineni demonstrează o rezistență și o voință remarcabile. „Ei își doresc pace, dar nu cu orice preț”, a spus oficialul.
Poziția NATO este clară: susține atingerea unei păci juste și durabile în Ucraina. „Orice acord de pace care va fi încheiat nu trebuie să-i permită Rusiei pur și simplu să câștige timp”, a conchis el.
Pe 3 aprilie, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor NATO, la sediul Alianței are loc și o ședință a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea ministrului ucrainean de externe Andrii Sibiga.
Statele Unite rămân angajate față de NATO, susține secretarul de stat american Marco Rubio. El le-a solicitat tuturor guvernelor din alianță să majoreze cheltuielile de apărare peste pragul de 5% din PIB, dar recunoaște că acest lucru e imposibil de realizat imediat. „Nimeni nu se așteaptă să reușiți într-un an sau doi, e nevoie de un plan realist”, a declarat Marco Rubio la prima sa ministerială NATO pentru afaceri externe.
„Statele Unite sunt în NATO. Chiar în aceste momente, Statele Unite sunt la fel de active în NATO cum au fost întotdeauna. Și această panică, și exagerarea pe care le văd în presa internațională și în anumite publicații din Statele Unite despre NATO sunt nejustificate. Președintele Trump a clarificat că sprijină NATO. Vom rămâne în NATO. […] Ne dorim să plecăm de aici cu înțelegerea clară că suntem pe o cale realistă, pe un parcurs unde fiecare membru al alianței se angajează să-și îndeplinească promisiunea de a ajunge la un nivel de cheltuieli de până la 5%. Și asta include și Statele Unite”, a vorbit Marco Rubio la ministeriala NATO pentru afaceri externe.
Reuniunea de la Bruxelles a devenit un teren de negocieri între Statele Unite și aliații din Europa care încearcă să demonstreze că își cresc cheltuielile de apărare, în timp ce vor să obțină claritate privind planurile Washingtonului.
Potrivit estimărilor NATO, 23 din cele 32 de țări membre au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în 2024.
„Știm că Statele Unite sunt un aliat de nădejde în NATO. […] Când te uiți la sutele de miliarde de euro și dolari care acum, în ultimele luni, sunt direcționate, probabil că acesta este cel mai mare val de cheltuieli pentru apărare pe care l-am văzut în Canada și Europa după războiul rece, de când a căzut zidul Berlinului. Asta e o veste bună, dar totuși, trebuie să facem mai mult”, a declarat Mark Rutte la briefingul cu Marco Rubio.
Miniștrii de Externe ai țărilor NATO discută cheltuielile de apărare, impulsionarea industriei militare și sprijinul continuu pentru Ucraina. E o reuniune cu tensiuni care mocnesc în spatele curții, a transmis Radu Osipov, jurnalist Moldova 1, de la reuniunea de la Bruxelles.
Ungaria anunţă joi că se retrage din Curtea Penală Internaţională (CPI), în prima zi a unei vizite la Budapesta a premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia Curtea a emis în noiembrie un mandat de arestare, relatează transnite news.ro cu referire la AFP.
”Ungaria părăseşte CPI. Guvernul va lansa procedura retragerii, în acord cu cadrul internaţional legal”, anunţă pe Facebook şeful cabinetului premierului naţionalist Viktor Orban, Gergely Gulyas.
Budapesta a denunţat în mai multe rânduri această instituţie, pe care o cataloghează drept ”părtinitoare din punct de vedere politic” şi a decis să facă acest pas urmând exemplul lui Donald Trump, care a impus în februarie sancţiuni Curţii, evocând ”acţiuni ilegitime şi fără fundament vizând America şi aliatul nostru apropiat Israelul”.
Curtea cu sediul la Haga, în Olanda, contactată de AFP, a refuzat să comenteze.
Retragerea unui stat intră în vigoare abia la un an după depunerea oficială a dosarului la Secretariatul General al ONU.
Acest anunţ intervine în timp de Viktor Orban îl primeşte pe omologul său israelian – în pofida unui mandat de arestare emis în noiembrie de către CPI pe numele lui Benjamin Netanyahu.
Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria în noaptea de miercuri spre joi şi a fost primit joi dimineța cu onoruri militare.
Ungaria l-a invitat imediat după ce Curtea a emis mandatul, anunţând că este ”şocată de o decizie ruşinoasă”. Israelul a salutat atunci, în schimb, ”claritatea morală” a Ungariei.
Curtea a amintit ”obligaţia morală” a Budapestei şi ”responsabilitatea sa faţă de alte state părţi” de a-i pune în executare hotărârile.
”În cazul unor îngrijorări cu privire la cooperarea cu Curtea, statele o pot consulta”, subliniază un purtător de cuvânt al CPI, Fadi El Abdallah.
”Însă nu lor le revine să stabilească în mod unilateral teminicia hotărârilor CPI”, adaugă el.
Ungaria a semnat în 1999 Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, pe care l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban.
Însă ea nu a validat Convenţia asociată – din motive de constituţionalitate – şi a anunţat că nu este obligată să se conformeze hotărârilor CPI.
Până în prezent, alte două ţări s-au retras din CPI – Burundi şi Filipine.
Curtea Penală Internaţională, înfiinţată în 2002, are ca misiune să-i judece pe autorii celor mai grave crime comise în lume, atunci când ţările lor nu au voinţa sau capacitatea să o facă ele însele.
Ea are în prezent 125 de state membre, care au ratificat Statutul de la Roma.
Preşedintele rus Vladimir Putin este, la rândul său, vizat din martie 2023 de un mandat de arestare cu privire la presupusa crimă de război de deportare a unor copii ucraineni către Rusia.
Doar 21 dintre cele 60 de mandate emise începând din 2022 de către Curte au fost executate, înaintea arestării recente a fostului preşedinte al Filipinelor Rodrigo Duterte.
