Existenţa paraziţilor în organism este o problemă puţin mediatizată, deşi ne afectează pe toţi, indiferent dacă suntem săraci sau bogaţi. Fiecare om are cel puţi un tip de parazit, susţin medicii. Există sute de mii de tipuri de paraziţi, de la viermi uriaşi până la amiba unicelulară, care poate trece de bariera hematoencefalică şi începe să digeră creierul şi alte organe, precum ficatul, inima şi rinichii.
Dacă mănânci sushi ai paraziţi!
Un centimetru pătrat de sushi poate conţine 10.000 de larve şi ouă de paraziţi, care încep să se înmulţească în organism imediat ce ai mâncat sushi. Cel mai comun tip este tenia ce poate ajunge până la 18 m lungime şi trăiesc în interiorul organismului tău zeci de ani.
„Am clienţi care adoră sushi. Aceştia au grupuri de paraziţi obligatoriu”, spune Eve Harvay, medic hidrocolonoterapist.
Cum ne afectează sănătatea paraziţii şi cât de uşor putem deveni gazda lor, află din video de mai jos.
Arsenicul din orez este o realitate. Când devine o amenințare
Dacă la micul dejun mâncați cereale din orez, iar la cină aveți orez brun aproape în fiecare zi, s-ar putea să fie cazul să mai variați felurile – în special dacă hrăniți și copii. Cauza este prezența în orez a arsenicului anorganic, un metal poluant toxic care poate crea probleme de sănătate, scrie The Washington Post.
Arsenicul este o prezență naturală în sol și în apa freatică. De asemenea, se găsește în procese și pesticide industriale. Deși pesticidele care îl conțineau sunt acum interzise aproape pretutindeni, arsenic din ceea ce se utiliza în decenii trecute este încă prezent în sol, iar unele industrii continuă să elimine arsenic în sol și apa freatică, ajungând în final în alimentele noastre.
Conrad Choiniere, director în cadrul Centrului pentru Siguranța Alimentelor și Nutriție Aplicată al Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA), explică:
„Efectele adverse ale arsenicului depind de o varietate de factori: tipul de arsenic (organic sau anorganic), nivelul expunerii și vârsta persoanei expuse la arsenic.”
Arsenicul organic nu este la fel de dăunător precum cel anorganic, care este foarte toxic – și tipul de arsenic la care se referă acest articol.
Din nefericire, cercetătorii găsesc arsenic anorganic în multe produse din orez. Într-adevăr, orezul este cea mai comună sursă de arsenic în dietă, iar problema se poate agrava cu schimbarea climei.
Un nou studiu arată că arsenicul din plantele de orez va spori cu creșterea temperaturii.
Mai mult decât oricare alte cereale, orezul preia din sol și apă arsenic care rămâne intact când îl mâncăm sau este procesat în făină de orez și alte produse alimentare. Asemenea ingrediente sunt utilizate de producătorii de alimente în crackers, cereale pentru micul dejun sau alimente pentru copii.
Iar dacă gândiți „Dar mănânc numai orez brun organic… cu siguranță e sănătos”, veți avea o surpriză: arsenicul anorganic se află în coaja bobului de orez, care rămâne intactă pe cel brun și-l face să conțină mai mult arsenic decât orezul alb. Iar solul din fermele „bio” poate conține arsenic rezidual din pesticide utilizate anterior.
Care sunt riscurile?
Cel mai mare risc pentru sănătate provine din expunerea la arsenic anorganic, iar apa contaminată este o sursă mai importantă decât orezul. Consumul de produse contaminate din orez de mai multe ori pe zi nu este o idee bună, mai ales dacă sunt gătite în apă care conține arsenic.
O expunere cronică la arsenic este asociată cu un risc sporit de diabet tip 2 și boli cardiovasculare. Poate provoca și otrăvire cronică cu arsenic, care poate antrena leziuni și cancer al pielii.
Choiniere spune că arsenicul este un cancerigen cunoscut în cazurile de cancer de plămâni și vezică urinară. Expunerea de o viață la produse din orez aduce un risc de cancer de plămâni sau vezică urinară de 39 de cazuri la un milion de americani. În comparație, numărul de asemenea cancere din toate cauzele este de 90.000 la un milion de oameni – deci orezul nu este un factor important.
Este puțin diferit pentru copiii mici, deoarece chiar și o expunere redusă la arsenic a fost asociată cu probleme pentru dezvoltarea cognitivă, inteligență și memorie, spune Choiniere.
Arsenicul poate dăuna sarcinii și spori mortalitatea infantilă. Când fătul este expus la arsenic în uter crește riscul de cancer, boli de de plămâni, infarct și insuficiență renală.
Deci cât orez pot mânca?
FDA nu are o bază științifică pentru a recomanda ca adulții să-și schimbe consumul de orez din cauza prezenței arsenicului. Choiniere spune: „Consumatorii pot mânca orez într-o dietă echilibrată”, dar nu specifică o anumită cantitate zilnică sau săptămânală.
Probleme mai mari ridică orezul consumat de copiii mici, care sunt expuși la aresenicul din orez de trei ori mai mult decât adulții. Ei consumă mai multă hrană per kilocorp decât cei mari, așa că sunt mai expuși atunci când alimentele conțin arsenic.
FDA recomandă hrănirea copiilor cu o varietate de cereale, nu exclusiv cu unele din orez. Cerealele din orez fortificate cu fier sunt o sursă bună de nutrienți pentru copii, dar nu trebuie să fie nici singura, nici prima”, spune Choiniere.
Kacie Barnes, medic nutriționist, este mai categorică: „Nu recomand cereale din orez pentru copiii sub 12 luni. Ei pot începe cu avocado, banană, piure de mazăre sau fasole, ovăz pentru bebeluși sau chiar carne piure.” Iar copiii peste 5 ani nu trebuie să mănânce orez mai des de patru ori pe săptămână, spune Barnes.
Cum evitați arsenicul, nu și orezulVestea bună este că există multe moduri de a ne bucura de orez cât mai des, fără a ne teme de arsenic. În acest scop, Centrul de Cercetare pentru Sănătatea și Prevenirea Bolilor Copiilor (Childrenʼs Environmental Health and Disease Prevention Research Center) are o pagină de internet pe care recomandă:
Preferați mai des orezul alb în locul celui brun
Alegeți tipuri de orez cu mai puțin arsenic, cum sunt basmati sau cel pentru sushi
Nu gătiți orezul în apă de fântână contaminată cu arsenic – Alternați orezul cu alte cereale
Barnes mai adugă că este bine să gătim orezul ca pe paste: în multă apă, ca să elimine o parte din arsenic. FDA spune că această metodă poate reduce arsenicul cu 60%. Iar despre recomandarea obișnuită de a spăla orezul înainte de clătire, FDA spune că are efect minim asupra arsenicului.
Medicii explică de ce nu trebuie să stați pe toaletă mai mult de 10 minute
O călătorie de trei minute la toaletă se poate transforma cu ușurință în 15 minute de citit, derulat și postat și asta pentru că oamenii au obiceiul de a-și aduce telefoanele la baie. Cu toate acestea, experții avertizează că ceea ce ei numesc statul prelungit la toaletă poate dăuna sănătății, informează CNN.
Foto: Profimedia
A sta vreme îndelungată pe toaletă poate duce la slăbirea mușchilor pelvieni și la un risc crescut de hemoroizi, a declarat Dr. Lai Xue, chirurg colorectal la University of Texas Southwestern Medical Center din Dallas.
„Atunci când pacienții se prezintă la mine cu nemulțumiri, unul dintre principalele domenii pe care trebuie să le aprofundăm este petrecerea mult timp la toaletă”, a spus Xue.
Probleme la toaletă din cauza șederii prea lungi
Oamenii ar trebui să petreacă în medie între cinci și 10 minute pe toaletă, potrivit Dr. Farah Monzur, profesor asistent de medicină și director al Centrului de boli inflamatorii intestinale de la Stony Brook Medicine din Long Island, New York.
De ce este o problemă dacă stați mai mult?
În primul rând, iată o scurtă lecție de fizică. Gravitația ne ține la sol pe Pământ, dar aceeași gravitație forțează, de asemenea, organismul să lucreze mai mult pentru a pompa sângele înapoi la inimă, a spus Xue. Scaunul deschis al toaletei, de formă ovală, comprimă fesele, menținând rectul într-o poziție mai joasă decât dacă ați sta pe canapea. Cu gravitația care trage jumătatea inferioară a corpului în jos, presiunea crescută afectează circulația sângelui. Ca urmare, venele și vasele de sânge care înconjoară anusul și rectul inferior devin mărite și saturate cu sânge, crescând riscul de hemoroizi.
Fiți mai atenți la timpul petrecut la baie
Pentru a evita să petreceți prea mult timp pe tronul de porțelan, Dr. Lance Uradomo, gastroenterolog intervențional la City of Hope Orange County din Irvine, California, a sfătuit să țineți telefoanele, revistele și cărțile departe de baie. „Nu vreți să mergeți cu gândul că veți fi acolo pentru mult timp. Pentru că atunci veți dori să aduceți ceva care să vă țină mintea ocupată”, a spus Monzur. „Faceți ca statul pe vasul de toaletă să fie cât mai neinteresant posibil.”
Dacă aveți probleme să vă ușurați, Xue a sfătuit să renunțați după 10 minute. În schimb, plimbați-vă puțin – deoarece mișcarea poate stimula mușchii intestinali să producă o mișcare intestinală.
Xue a recomandat, de asemenea, hidratarea și consumul de alimente bogate în fibre, cum ar fi ovăzul și fasolea, pentru a produce mișcări intestinale regulate și a evita încordarea.
Timpul îndelungat la baie și cancerul colorectal
Cu toate acestea, există situații în care oamenii trebuie să petreacă o perioadă neobișnuită de timp la toaletă. Dificultatea constantă sau disconfortul la eliminarea scaunului poate fi un simptom al problemelor gastrointestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil și boala Crohn.
Înrăutățirea constipației sau nevoia de a sta mult timp la toaletă poate fi, de asemenea, un semn de cancer. „Dacă o excrescență din interiorul colonului crește suficient de mult, aceasta poate bloca fluxul scaunelor, ceea ce poate provoca constipație și sângerări”, a declarat Uradomo.
Societatea Americană de Cancer a raportat recent o creștere a ratelor de cancer colorectal în rândul persoanelor sub 55 de ani de la mijlocul anilor 1990, iar organizația non-profit a estimat că vor exista 106.590 de cazuri noi de cancer de colon și 46.220 de cazuri noi de cancer rectal în acest an. În cariera sa, Uradomo și-a amintit de mai mulți tineri care i-au vorbit despre hemoroizi și constipație și care ulterior au fost diagnosticați cu cancer rectal.
Dacă ați avut aceste simptome de constipație sau de ședere pe toaletă pentru o lungă perioadă de timp pentru mai mult de trei săptămâni, Monzur a spus că ar putea fi timpul să vă aduceți îngrijorările la medicul dumneavoastră. În funcție de gravitatea simptomelor, medicul dumneavoastră primar vă poate trimite la un gastroenterolog sau la un chirurg colorectal pentru o examinare mai atentă.
Dieta în gastrită: alimente permise și interzise
Gastrita este procesul inflamator localizat la nivelul mucoasei stomacului. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale tractului digestiv, provocată frecvent de un stil alimentar deficitar și dezorganizat, înmulțirea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac, surmenajul moral, stresul cronic, fumatul, abuzul de alcool, predispoziția genetică.
Gastrita, netratată la timp, poate duce la ulcer și la alte afecțiuni grave ale stomacului. Una dintre cele mai importante măsuri în algoritmul de tratament al gastritei este respectarea dietei. Dacă ai fost diagnosticat cu această afecțiune este absolut necesar să adopți un regim alimentar sănătos.
Pe lângă faptul că vei respecta un orar fix al meselor, există o serie de alimente pe care le poți introduce în meniu ori care îți sunt nerecomandate.
Cum se manifestă gastrita?
Gastrita cronică, însoțită de aciditate gastrică crescută, se manifestă prin dureri de stomac îndată după luarea meselor, senzație de arsuri gastrice, greutate la stomac după ingerarea unor porții mici de hrană, grețuri, vomă postprandială, scăderea poftei de mâncare, constipație (în gastrita cu hiperaciditate), crampe abdominale, balonare, producerea în exces a gazelor intestinale, intoleranță alimentară la alimente grase, picante sau acide, prăjeală și dulciuri.
Dacă mai mulți ani în urmă exista o dietă strictă recomandată de specialiști în caz de gastrită, care presupunea interzicerea totală a alimentelor necruțătoare din punct de vedere mecanic, mese mici și fracționate, acum, specialiștii și-au revizuit recomandările, o astfel de dietă nu este necesară pentru a trata gastrita sau ulcerul. Fiecare persoană cu gastrită trebuie să își ajusteze meniul în functie de reacțiile pe care le are la anumite alimente și de nivelul de toleranță a acestora.
Care sunt alimentele permise în gastrită?
– carne slabă, pește, tofu, fasole;
– uleiuri sanatoase, cum ar fi uleiul de măsline;
– alimentele bogate în flavonoide cu acțiune antiinflamatoare, cum ar fi cireșele, afinele, ardeiul gras, pot inhiba creșterea H. pylori;
– alimente bogate în vitamina B și calciu, cum ar fi migdale, fasole, cereale integrale (în cazul în care nu-ți provoacă dureri de stomac), legume cu frunze verzi, spanacul, varza înăbișită, broccoli;
– lactate cu mai puține grăsimi;
– legume fierte sau coapte;
– piureuri de legume;
– verdețuri;
– supe și ciorbe;
– oua fierte;
– pește.
Ce alimente să scoți din meniu?
– eliminarea grăsimilor hidrogenate (se găsesc în biscuiți, prăjituri, gogoși, alimente procesate și margarină din comerț);
– evitarea băuturile care pot irita mucoasa stomacului și crește producția de acid (cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, ceaiul negru foarte concentrat, ciocolata neagră);
– evitarea alimentelor rafinate, cum ar fi pâinea albă, pastele și zahărul.
– nuci, seminte și alune (în cazul în care nu sunt tolerate);
– alimentele picante;
– alimentele prăjite;
– sosurile grase;
– mezelurile;
– cartofi prăjiți;
– sosurile cu făină;
– produse de patiserie;
– prăjituri cu mult zahăr și grăsimi;
– conserve;
– sucuri;
– compoturi;
– unt.
Ce alimente să consumi cu moderație?
– fructe și legume acide, cum ar fi roșii și suc de roșii, căpșuni, vișine, citrice etc;
– ciocolata neagră, ceaiul.
