Contaminarea hranei cu chimicale este una dintre cele mai mari probleme la ora actuală. Industria chimică este mereu în căutare de soluţii ,,ajutătoare”, de care să profite producătorii de alimente din întreaga lume.
De zeci de ani, agenţiile pentru alimente şi medicamente, şi alte agenţii guvernamentale, au permis industriei alimentare să cultive, crească şi să proceseze produsele ei cu sute de chimicale şi practici îndoielnice. Chiar mai rău, se presupune că publicul este în mod deliberat ţinut în întuneric în legătură cu multe dintre acestea.
Pesticide
Peste 400 de pesticide sunt aprobate pentru utilizare în alimentele care ajung pe mesele noastre, şi în fiecare an milioane de tone sunt aruncate asupra terenurilor de cultură, pădurilor, pajiştilor şi câmpurilor unde cresc alimentele cu care ne hrănesc, atât în ţară cât şi înafara, scrie viataverdeviu.ro. La o singură masa, o persoană poate consuma cu uşurinţă o duzină de reziduuri de diferite chimicale neurotoxice sau cancerigene.
Savanţii EPA au găsit că la orice moment dat, dacă aceste reziduuri ar fi totalizate, ar depăşi 500 % din aportul zilnic permis. De exemplu, triclosanul are o doză maximă în săpunul antibacterian, în pasta de dinţi, produsele de curăţenie, dar dacă le foloseşti pe toate în aceeaşi zi, de fapt esti expus la o doză totală mult mai mare decât cea menţionata pe eticheta fiecărui produs, însă oficialii despre acest lucru nu vorbesc.
Mai mult, aceste chimicale nu au fost testate pentru siguranţa umană, iar EPA nu are o metodă ştiinţifică acceptabilă pentru determinarea riscului la expuneri multiple.
Hormonii de creştere
Hormonul bovin de crestere (BGH) este o versiune sintetică, modificată genetic al unui hormon produs natural de vaci. Scopul acestuia este de a spori producţia de lapte a unei vaci chiar şi cu 25%. Se estimează că BGH este injectat în 30% din întregul septel de vaci de lapte.
Aprobarea data pentru BGH s-a datorat în mare parte studiului pe cobai făcut de corporaţia Monsanto (producătorul de BGH), care a hrînit cobaii cu lapte plin de BGH. Iniţial, nu s-a raportat nici o urmă de BGH în sângele cobailor, dar mai târziu s-a dovedit că oficialii nu au citit niciodată întregul raport şi că s-a găsit că 20-30% dintre cobai aveau urme de BGH în fluxul sanguin şi unii au dezvoltat chisturi tiroidiene.
A devenit dificil de evitat BGH deoarece nu se impune etichetarea de produse conţinând BGH. De fapt, Monsanto a ajuta la sponsorizarea legislaţiei federale din SUA şi Europa şi care împiedică producătorii de lapte să îşi eticheteze produsele ca fiind fără BGH, chiar şi atunci când acestea sunt lipsite de respectivul hormon.
Aditivi
Aproximativ 2000 de aditivi alimentari, coloranţi şi aromatizanţi artificiali, agenţi stabilizatori, de texturare, îndulcitori şi antimicrobieni sunt permişi în hrana noastră. Studiile arată că unii aditivi ar putea fi cancerigeni, cum ar fi diferiţi coloranţi alimentari, inclusiv ,,galbenul Nr. 5”, care este găsit în cerealele pentru micul dejun, băuturile răcoritoare, îngheţata, bomboane, produse de patiserie şi paste.
Aditivii de evitat includ aspartamul, uleiul vegetal bromurat, BHA şi BHT (butilatul hidroxitoluen si butilatul hidroxianisol), MGS (monoglutamatul de sodiu), nitriţii, zaharina, sulfiţii şi diferiţi coloranţi alimentari.
OMG-urile sau organismele modificate genetic
Proliferarea organismelor modificate genetic este încă un exemplu al efectelor devastatoare ale agrobusinessului asupra hranei noastre. Aceste alimente demolează barierele genetice fundamentale şi altereaza permanent codul genetic al plantei prin combinarea acestuia cu gene ale speciilor nesimilare şi neînrudite.
Zeci şi zeci de companii utilizează acum tehnologia de recombinare genetică pentru a produce combinaţii genetice nemaivăzute. Potrivit unei monitorizări a culturilor testate în câmp efectuate de Uniunea Oamenilor de Ştiinţă Preocupaţi (Union of Concerned Scientists), 93% dintre schimbările genetice sunt efectuate pentru a face mai uşoare şi profitabile producerea şi procesarea alimentelor, şi doar 7% sunt făcute pentru a îmbunătăţi nutrienţii sau gustul.
Dacă ai sensibilitate la hrană, data viitoare când mănânci porumb, soia sau roşii, acest lucru ar putea constitui un fel de cal troian, care să aducă alergeni şi toxine nebănuite în corpul tău. Este chiar şi mai alarmant să cunoaştem că dacă nu a existat aproape nici un fel de testare de siguranţă şi întrucât substanţele modificate nu sunt listate pe etichetele alimentelor, nu este nici un fel de modalitate de a afla care dintre alimente conţin astfel de substanţe. Prin urmare, nu suntem informaţi în totalitate cu privire la ceea ce consumăm în fiecare zi!
