Astăzi, promovarea modului de viaţă sănătos şi interesul faţă de alimentaţie şi de modul în care aceasta influnţează propria viaţă şi starea de sănătate a organismului este evident. Tot mai mulţi oameni au conştientizat faptul că alimentaţia are un rol decisiv în menţinerea stării de bine şi atunci au decis să adopte noi obiceiuri alimentare, în schimbul celor vechi nesănătoase. Astfel, în tumultul ideilor şi sfaturilor de sănătate, ce împânzesc astăzi spaţiul informaţional şi cel mediatic, o bună parte dintre oameni au ales să limiteze consumul de carne şi să includă în dieta lor mai multe fructe şi legume, peşte, alţii – au decis să renunţe definitiv la carne, produse lactate sau ouă, în timp ce doar o mică parte dintre consumatori – nu mănâncă deloc alimente preparate termic şi se consideră raw-vegani.
Pentru că astăzi, 1 noiembrie, este sărbătorită Ziua Mondială a Veganilor, am dorit să aflăm părerea câtorva adepţi cu referire la acest mod de nutriţie.
Tamara Şchiopu, nutriţionistă, fondatoarea târgului ”Vegan Show”
,,De peste 15 ani sunt vegetariană, adică uneori consum produse lactate, de aceea nu pot fi considerată vegană. Consider că veganismul, în general, e un mod sănătos de a te alimenta, dacă este aplicat în mod corect. Dacă am poftă de carne? Nu, nu am poftă de carne, însă am poftă de mâncare atunci când simt că sunt înfometată”.
Daniela Dermengi, economistă, blogger, fondatoarea campaniei ,,Meatless Friday” în Moldova
,,Viața fără carne înseamnă o viață plină cu multe și toate dătătoare de sănătate, energie și culoare. Nu-mi imaginez să funcționez altfel decât cu legume, fructe, lactate, cereale și nuci. Timp de 11 ani, restricțiile sau abținerile alimentare au devenit obiceiuri sedimentate. La ce trebuie să atrag atenția mai mult este mișcarea și gândirea pozitivă. Sper să deprind și aceste obiceiuri și mă voi declara pe deplin fericită la trup și suflet”.
Ion Platon și Diana Cănănău, raw-vegani, fondatorii primei cafenele online pentru vegetarieni din ţară
Ion şi Diana sunt raw-vegani, adică se alimentează doar cu hrană vie, nimic preparat termic, nici măcar băuturile calde, şi nici produse animaliere.
,,Gătim individual dulciuri vegane. Nu impunem altora ideile noastre cu privire la modul de alimentaţie, dar producem deserturi vegane pentru amatorii de dulciuri, indiferent dacă ei consumă sau nu carnea”.
Deşi îşi are originile de prin anul 1806, atunci când pentru prima dată medicul englez Dr. William Lambe, din Londra, supranumit drept părintele nutriţiei vegane, alege la vârsta de 40 de ani să îşi schimbe stilul de viaţă şi dieta alimentară, iar, mai apoi, în anul 1944, termenul ,,veganism’’ este introdus oficial de către Donald Watson, co-fondatorul Societăţii Vegane din Anglia, veganismul, ca stil de viaţă, a luat amploare în ultimii 10 ani.
Astăzi, în lume, sunt tot mai mulţi cei care au decis să-şi modifice dieta şi să adopte veganismul, din convingerea că acest mod de nutriţie ar fi parte a stilului lor de viaţă sănătos, ar oferi protecţie împotriva anumitor boli, ar creşte durata de viaţă, ori din alte raţionamente filozofice sau religioase.
În timp ce veganismul trezeşte multe controverse în rândul unei alte tabere, cea a omnivorilor, adică a oamenilor care nu renunţă totalmente la consumul de produse lactate, carne, ouă şi miere, părerea specialiştilor cu privire la veganism şi cei care au decis să adopte acest stil de viaţă este una echidistantă.
Astfel, experţii sugerează că orice schimbare a obiceiurilor alimentare şi a stilului de viaţă, în general, este binevenită atât timp cât aceasta nu dăunează organismului şi contribuie la sporirea calităţii vieţii şi longevităţii.
Academia Americana de Nutritie si Dietetica, Consiliul National de Sanatate si Cercetare Medicala din Australia, Asociaţia Nutritionistilor Canadieni consideră dietele vegane ca fiind adecvate tuturor etapelor ciclului de viață. Însă, pentru că alimentele vegetale nu furnizează organismului în cantităţi adecvate vitamina B12 şi vitamina D, cercetătorii sunt de acord că veganii ar trebui să consume alimente îmbogăţite cu vitamina B12 sau să administreze în mod sistematic suplimente de vitamine.
Din momentul apariţiei teoriei vegetarianismului şi până în prezent, modul de nutriţie a fost diversificat, aşa încât astăzi acesta cuprinde mai multe direcţii: adepţii vegetarianismului reprezintă grupul major şi sunt cei care nu au exclus din dietă produsele de origine animală (ovo-lacto-vegetarienii mănâncă, pe lângă alimente de origine vegetală, şi ouă, respectiv produse lactate, pesco-vegetarienii consumă şi peşte, alţii consumă şi miere); veganii sunt mai restrictivi decât vegetarienii, întrucât aceştia nu consumă nici un produs de origine animală, şi nici miere.
Veganii consumă din abundenţă fructe, legume, cereale integrale, nuci, alune, seminţe.
„Ziua Internaţională a Veganilor” este sărbătorită din anul 1994, la iniţiativa The Vegan Society, organizaţie care şi-a început activitatea pe 1 noiembrie 1944 în Anglia.
Totusi, pentru o stare optimă de sănătate, indiferent dacă eşti vegan sau omnivor, experţii recomandă un meniu echilibrat şi înalt nutritiv, pentru a nu supune organismul deficienţelor de proteine, minerale şi vitamine.
