Când desertul nu te îngrașă

Mazărea (Pisum sativum) este o plantă erbacee anuală din familia Fabaceae, cultivată aproape peste tot în lume pentru semințele sale comestibile, scrie stirileprotv.ro.

Mazărea poate fi achiziționată proaspătă, conservată sau congelată, iar mazărea uscată este adesea folosită în supe.

Unele soiuri, inclusiv mazărea dulce și mazărea mangetout, produc păstăi comestibile care pot fi consumate crude sau gătite, fiind populare în bucătăriile din Asia de Est.

Plantele sunt destul de ușor de cultivat, iar semințele reprezintă o sursă excelentă de proteine și fibre alimentare. Iată ce beneficii are mazărea și cum o poți consuma.

Mazăre – beneficii

Concentrația ridicată de vitamine, minerale, antioxidanți și fitonutrienți din mazăre oferă beneficii importante pentru sănătate, de la menținerea sănătății ochilor până la protejarea împotriva anumitor tipuri de cancer.

Mazărea conține carotenoizi precum luteina și zeaxantina. Acești nutrienți ajută la protejarea ochilor de boli cronice precum cataracta și degenerescența maculară legată de vârstă. Luteina și zeaxantina acționează ca filtre pentru lumina albastră dăunătoare, care contribuie la dezvoltarea cataractei și a degenerescenței maculare.

Mazărea este bogată în coumestrol, un nutrient care joacă un rol în protecția împotriva cancerului de stomac. Un studiu din 2009 realizat în Mexico City a arătat că un consum zilnic de mazăre și alte leguminoase a redus riscul de cancer gastric cu 50%.

De asemenea, mazărea este o sursă excelentă de fibre, care ajută la deplasarea alimentelor prin tractul digestiv, facilitând digestia.

Mazărea este plină de antioxidanți care sprijină sistemul imunitar. Printre nutrienții din mazăre care acționează ca antioxidanți se numără:

• Vitamina C

• Vitamina E

• Zinc

• Catechină

• Epicatechină

Nutrienții antiinflamatori din mazăre sunt asociați cu reducerea riscului de afecțiuni inflamatorii precum diabetul, bolile cardiovasculare și artrita. Printre aceștia se numără:

• Vitamina A

• Vitamina B

• Coumestrol

• Acid ferulic

• Acid cafeic

• Catechină

• Epicatechină

• Pisumsaponinele I și II

• Pisomozoidele A și B

Mazărea este bogată în fibre și proteine, care ajută la reglarea modului în care organismul procesează carbohidrații. Proteinele și fibrele din mazăre încetinesc descompunerea carbohidraților și contribuie la controlul nivelului de zahăr din sânge. Studiile arată că o dietă bogată în proteine reduce glicemia după mese la persoanele cu diabet de tip 2.

De asemenea, mazărea are un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că este mai puțin probabil să provoace creșteri bruște ale glicemiei după consum.

Inflamația și stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi pot contribui la formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge. Acizii grași omega-3 și omega-6 din mazăre ajută la reducerea oxidării și inflamației, prevenind astfel formarea plăcilor. În plus, magneziul, potasiul și alte minerale din mazăre pot reduce riscul de hipertensiune arterială.

Mâncarea nesănătoasă creează dependență la fel ca heroina, cocaina sau nicotina, arată un nou studiu. Una din zece persoane este dependentă de alimente ultraprocesate, scrie adevărul.ro.

Cercetarea, citată de New York Post, a analizat 281 de studii și a arătat că 14% dintre adulți sunt depenedenți de mâncarea nesănătoasă. 

Deși alimentele care fac parte din această categorie, cum ar fi înghețată, băuturile răcoritoare, dulciurile ultraprocesate, cerealele și altele, au fost legate de afecțiuni precum cancer, suferință psihologică sau chiar moarte prematură, acestea râmân în preferințele oamenilor maturi. 

Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, este cea care a condus studiul. Au fost luate în calcul criterii precum consumul incontrolabil și excesiv, pofta de mâncare, nerenunțarea la astfel de alimente în ciuda efectelor negative asupra sănătății.  

„Combinația de carbohidrați rafinați și grăsimi care se găsește adesea în alimentele ultraprocesate pare să avea un efect de dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, peste oricare dintre macronutrienți în mod izolat, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente„, subliniază Ashely Gearhardt și autorii studiului.

 Dependența alimentară pare să fie legată de produsele nesănătoase, însă nu se știe de ce ne este atât de greu să renunțăm la acestea.  

Unii experți nu cred că este vorba de un singur ingredient pe care să-l conțină aceste alimente, cum ar fi nicotina în cazul țigărilor, ci dependența ar fi mai degrabă legată de contraindicațiile multiple. 

Alimentele ultraprocesate conțin valori mari atât de carbohidrați, cât și de grăsimi, spre deosebire de alimentele naturale. 

Alte studii au arătat deja cât de greu este să renunțăm la aceste alimente, mai ales că alternativele sănătoase nu ni se mai par atât de atrăgătoare. 

De altfel, consumul de înghețată, chips-uri, biscuiți și altele duce la o creștere rapidă a nivelului de dopamină, care este urmată de o scădere bruscă, de aici și pofta continuă pentru astfel de alimente, asemănătoare cu cea a persoanelor dependente de alcool sau droguri. 

Nu toți oamenii devin dependenți de alimentele nesănătoase

Chris van Tulleken,  profesor asociat la University College London și medic specialist în boli infecțioase, dar și autor de bestseller-uri, consideră că nu toată lumea devine dependentă de astfel de produse.  

 „Produsele care creează dependență nu creează dependență pentru toată lumea. Aproape 90% dintre oameni pot încerca alcoolul și nu pot dezvolta o relație problematică; mulți pot încerca țigările sau chiar cocaina.”, spune autorul. 

De altfel, studiul citat de New York Post atrage atenția că de vină pentru dependență ar putea fi aditivii din alimente. 

Unii experți cred că aceste alimente ar trebui să fie însoțite de o avertizare,  la fel ca în cazul tutunului, mai ales că astfel de produse se găsesc peste tot. 

La fel ca în cazul multor altor adicții, moderația este cheia, Healthline recomandă să nu consumăm mai mult de 10-20% din calorii din alimentele procesate. 

În contextul în care obezitatea rămâne o problemă de sănătate publică la nivel mondial, este foarte important să combatem această dependență. Numărul persoanelor cu obezitate este în creștere în fiecare țară din lume.  

Raportul Organizației Mondiale de sănătate, din 2022, arăta că 60% din adulții europeni și o treime din copii au kilograme în plus. Nici în țara noastră lucrurile nu stau mai bine, circa 58% din adulții români fiind supraponderali, potrivit raportului citat. 

Reducerea consumului de carne roșie procesată ar putea avea multe efecte pozitive asupra inimii și a sănătății cognitive pe termen lung, arată experții, scrie adevărul.ro.

Conform unui studiu publicat recent în revista Neurology, cei care au consumat carne roșie procesată, precum bacon sau hot-dog, au avut cu 13% mai multe șanse de a dezvolta demență decât cei care au consumat o porție nesemnificativă.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că o porție zilnică suplimentară de carne roșie procesată în medie a fost asociată cu o accelerare de 1,6 ani a îmbătrânirii creierului.

Metodele de studiu sunt observaționale, ceea ce înseamnă că cercetătorii nu pot spune cu certitudine dacă alimentele procesate, în cazul de față carnea procesată, cauzează demența, ci doar că există o asociere între cele două.

Investigațiile privind legătura vor continua, a anunțat unul dintre autorii studiului, dr. Daniel Wang, profesor asistent în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard T.H. Chan School of Public Health.

„Studiile pe termen lung sunt esențiale pentru investigarea unor afecțiuni precum demența, care se poate dezvolta pe parcursul deceniilor. Continuăm să punem cap la cap aceaste informații pentru a înțelege mecanismele care cauzează demența și declinul cognitiv”, a declarat Wang într-un comunicat de presă.

De ce carnea pe care o consumați vă afectează creierul

Legătura dintre carnea roșie și sănătatea cognitivă nu a fost studiată în profunzime, însă cercetătorii au găsit asocieri cu multe alte efecte asupra sănătății, inclusiv bolile cardiometabolice, cancerele și moartea prematură, susține dr. Mingyang Song, profesor de nutriție la Harvard T.H. Chan School.

„În special, carnea roșie procesată prezintă cea mai puternică asociere datorită conținutului său ridicat de sare și aditivi nocivi utilizați pentru procesare. De asemenea, produce inflamație și tulburări metabolice (de exemplu, rezistența la insulină)”, a adăugat profesorul.

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat date de la peste 133.000 de persoane cu o vârstă medie de 49 de ani. Datele au inclus informații detaliate privind sănătatea, intervievate pe o perioadă lungă de timp, inclusiv dietele participanților, și au fost actualizate la fiecare doi până la patru ani.

Mai mult de 11.000 de participanți la studiu au fost diagnosticați cu demență într-un interval de 43 de ani.

„Există teorii cu privire la motivul pentru care carnea roșie ar putea reprezenta un risc deosebit pentru sănătatea cognitivă. Are o cantitate mare de grăsimi saturate și produce un compus organic legat de bolile cardiovasculare, iar cele două împreună pot afecta sistemul nervos, ceea ce agravează declinul cognitiv”, a declarat dr. Song.

Carnea roșie procesată are, de asemenea, niveluri mai ridicate de substanțe precum nitriții, compușii N-nitroso și sodiul, care prezintă riscuri suplimentare pentru declinul cognitiv, a declarat autorul principal al studiului, Yuhan Li, asistent de cercetare în cadrul Channing Division of Network Medicine de la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

Nitriții sunt ingrediente adesea utilizate în prepararea cărnii și au fost asociate cu probleme de sănătate, iar compușii N-nitroso se găsesc, de asemenea, în carnea conservată și au fost asociați cu cancerul.

Limitarea cantității de carne roșie 

Înlocuirea cărnii roșii cu surse de proteine vegetale, cum ar fi nucile și leguminoasele a fost asociată cu un risc cu 19% mai mic de demență și cu 1,37 ani mai puțin de îmbătrânire cognitivă, potrivit studiului.

Institutul American pentru Cercetarea Cancerului recomandă „limitarea consumului de carne roșie la trei porții pe săptămână și consumul redus sau chiar inexistent de carne roșie procesată”.