Cum trebuie preparat ceaiul dacă vrei să beneficiezi de toată puterea antioxidanţilor

13/11/2019

Ceaiul este o sursă uimitoare de antioxidanţi, care te ajută, printre altele la încetinirea declinului creierului şi la reducerea riscului atacului cerebral.

Un studiu întreprins pe 6.000 de japoneze a descoperit că acelea care beau cel puţin cinci ceşti de ceai verde pe zi sunt de două ori mai puţin predispuse la atac cerebral decât femeile care beau mai puţin. De asemenea, cercetătorii olandezi au descoperit că pentru băutorii vârstnici de ceai (două ceşti pe zi) riscul bolilor de inimă fatale se reduce la jumătate.

Ceaiul contribuie deci la menţinerea în buna stare a vaselor de sânge, a capilalelor ce alimentează creierul şi a inimii. Conform altor cercetări, ceaiul minimizează temuta „peroxidare a lipidelor”, primul pas spre distrugerea celulelor cerebrale.

Ceaiul negru are o capacitate antioxidanta mai mare decât cel verde
Autorii cercetărilor au analizat capacitatea antioxidantă a diverselor tipuri de ceai de pe piaţă. Prima surpriză: capacitatea antioxidantă a mostrelor de ceai negru a fost, în medie, cu 80% mai mare decât a celor de ceai verde. Au fost găsite totuşi unele sortimente de ceai verde cu un indice ORAC (capacitatea de absorbţie a radicalului oxigen) la fel de mare ca a ceaiului negru.

Atât ceaiul negru, cât şi cel verde au prezentat variaţii ample ale capacităţii antioxidante. Unii cercetători, mai ales în Japonia, declară ceaiul verde superior, deoarece conţine o cantitate de patru ori mai mare dintr-un antioxidant specific, epigalocatehin galat (EGCG) decât ceaiul negru. Dar, în general, ceaiul negru are o putere antioxidantă mai mare.

Cum trebuie preparat ceaiul
Capacitatea antioxidantă depinde şi de timpul de preparare. Cercetătorii au pus un plic de ceai negru sau verde în 150 ml de apă fiartă. După cinci minute fusese eliberată cam 85% din capacitatea antioxidantă a ceaiului. Restul de 15% a fost eliberat după alte cinci minute.

Concluzia: o cană de 150 ml de ceai negru sau verde ţinut acoperit timp de cinci minute furnizează, în medie, 1 246 unităţi ORAC! Această situează ceaiul alături de spanac şi căpşuni, dovedite a întârzia declinul cerebral la animale.

Indubitabil, antioxidanţii din ceai intră în fluxul sanguin. Un test efectuat de cercetătorii italieni a descoperit că o singură cană băută de ceai negru sau verde a intensificat activitatea antioxidantă sanguină de la 41% la 48%. În acest studiu, ceaiul verde a produs un vârf al activităţilor antioxidante după 30 de minute, iar ceaiul negru după 50 de minute. Nivelul antioxidanţilor a rămas ridicat timp de aproximativ o oră şi jumătate, înainte de a reveni la normal.

Dacă eşti în căutarea antioxidanţilor care să îţi ajute creierul, nu recurge la amestecurile instant (pudră) de ceai, la ceaiul imbuteliat sau la ceaiurile de plante. Activitatea antioxidantă a acestora este neglijabilă, conform analizelor cercetătorilor.

De asemenea, ceaiul adevărat care conţine cofeina conferă mai multa protecţie antioxidantă decât ceaiul decofeinizat. Conform testelor, ceaiul decofeinizat conţine aproximativ jumătate din cantitatea de antioxidanţi a unui ceai cu cofeină.

Sursa

Cum s-a schimbat corpul unui bărbat care a mâncat câte 30 de ouă pe zi timp de o lună

Un pasionat de fitness a dezvăluit cum s-a schimbat corpul său pe interior și pe exterior, după ce a urmat o dietă extremă, bazată pe consumul a 30 de ouă pe zi, pe care a ținut-o o lună întreagă, scrie digi-world.tv.

Pentru a testa afirmația unui culturist conform căreia această dietă ar putea fi la fel de eficientă pentru dezvoltarea masei musculare ca utilizarea riscantă a injecțiilor cu steroizi.

Pe lângă această rutină alimentară neobișnuită, care a inclus omlete din albușuri, smoothie-uri proteice și cine pe bază de orez și ou crud, Everett a urmat un regim strict de antrenament cu greutăți. Întregul său parcurs a fost documentat într-un videoclip pe YouTube, care a stârnit curiozitatea și dezbateri aprinse.

Înainte de a începe experimentul său inedit, Joseph Everett și-a măsurat greutatea inițială și performanțele la patru exerciții fizicr: ridicări cu haltere, îndreptări (deadlift), genuflexiuni și împins la piept (bench press).

Pentru a evalua impactul dietei asupra sănătății sale, și-a efectuat și analize de sânge atât înainte, cât și după cele 30 de zile, verificând nivelul de colesterol și producția de testosteron.

Rezultatele au fost impresionante. Everett a acumulat 6 kg de masă musculară, ajungând de la 78 kg la 84 kg. De asemenea, și-a îmbunătățit semnificativ forța fizică, reușind să ridice cu 20 kg mai mult decât la începutul experimentului.

Surprinzător, analizele de sânge nu au indicat o creștere semnificativă a colesterolului „rău” (LDL), ci, dimpotrivă, o creștere a colesterolului „bun” (HDL), responsabil pentru eliminarea grăsimilor nocive din sânge. Mai mult, s-a înregistrat o scădere a nivelului trigliceridelor.

Riscurile unei diete extreme pentru sănătate

Joseph Everett a început provocarea având deja o rutină de antrenamente cu greutăți pentru menținerea condiției fizice.

Pe lângă cele 30 de ouă consumate zilnic, și-a completat dieta cu o porție de orez, carne de vită, un iaurt mic, fructe, miere și, ocazional, un baton proteic, relatează Daily Mail. Astfel, aportul său caloric zilnic a variat între 3.300 și 3.700 de calorii, depășind cu mult recomandarea generală de 2.500 de calorii pentru bărbați.

Ouăle sunt recunoscute ca o sursă excelentă de proteine, esențiale pentru creșterea masei musculare. Acestea conțin, de asemenea, numeroase vitamine și minerale importante, precum calciu, fier, zinc și potasiu, benefice pentru sănătatea oaselor.

Everett a subliniat avantajele nutriționale ale dietei sale: „30 de ouă îmi oferă 190 de grame de proteine, întreaga cantitate zilnică recomandată de vitamina A, 120% din necesarul de vitamina D și o doză considerabilă de vitamine din complexul B, toate contribuind la dezvoltarea musculară”.

Cu toate acestea, a avertizat și asupra potențialelor riscuri: un consum atât de ridicat de ouă aduce și un aport uriaș de colesterol: 2.100% peste valoarea zilnică recomandată și 45 de grame de grăsimi saturate.

Schimbări petrecute după dieta cu 30 de ouă pe zi

Joseph Everett a susținut că organismul său transformă grăsimile din ouă în testosteron, hormon care, împreună cu exercițiile de forță, stimulează creșterea masei musculare.

După aproximativ nouă zile de dietă, a observat schimbări evidente în comportamentul său, pe care le-a pus pe seama creșterii nivelului de testosteron.

„Am realizat că mă simțeam incredibil de bine. Eram mai concentrat, aveam multă energie atât în sala de sport, cât și în afara ei, libidoul meu era mai ridicat, iar în general mă simțeam mai motivat și mai lipsit de inhibiții”, a spus el.

Cu toate acestea, rezultatele finale ale analizelor de sânge au arătat că nivelul său de testosteron a rămas neschimbat.

„Starea mea de spirit, concentrarea, energia și libidoul îmi dădeau impresia că am un nivel mai ridicat de testosteron, dar, aparent, nu era cazul”, a spus Everett.

Joseph Everett a descoperit că dieta sa de 30 de ouă pe zi i-a adus beneficii surprinzătoare, dar și câteva efecte secundare neplăcute. Pe lângă creșterea masei musculare și îmbunătățirea performanței fizice, analizele de sânge au arătat o creștere a colesterolului „bun”.

În primele zile, Everett a găsit provocarea relativ ușoară. „Primele zile nu au fost deloc dificile pentru mine… Consumul de 3.500 de calorii pe zi nu era exagerat, mai ales că făceam antrenamente intense care îmi stimulau apetitul”, a explicat el.

Însă, în ziua 20, după șase zile consecutive în care a consumat ouă crude, a început să resimtă probleme digestive. „Am petrecut peste o oră în baie, eram constipat și aveam crampe abdominale dureroase”, a povestit el. Problema s-a rezolvat rapid după ce a reînceput să gătească albușurile.

Ce spun specialiștii

Mult timp, medicii au recomandat limitarea consumului de ouă la trei-patru pe săptămână, din cauza temerilor legate de colesterolul ridicat și riscul de boli cardiovasculare. Însă studii recente sugerează că un consum moderat, un ou pe zi, nu crește riscul de afecțiuni cardiace, dacă este inclus într-o dietă echilibrată.

Experții susțin acum că nu există un număr maxim de ouă recomandat zilnic, însă modul de preparare este esențial. Spre exemplu, ouăle fierte sunt mult mai sănătoase decât cele prăjite în ulei sau unt, care au un conținut ridicat de grăsimi.

Mazărea – proprietăți și beneficii

Mazărea (Pisum sativum) este o plantă erbacee anuală din familia Fabaceae, cultivată aproape peste tot în lume pentru semințele sale comestibile, scrie stirileprotv.ro.

Mazărea poate fi achiziționată proaspătă, conservată sau congelată, iar mazărea uscată este adesea folosită în supe.

Unele soiuri, inclusiv mazărea dulce și mazărea mangetout, produc păstăi comestibile care pot fi consumate crude sau gătite, fiind populare în bucătăriile din Asia de Est.

Plantele sunt destul de ușor de cultivat, iar semințele reprezintă o sursă excelentă de proteine și fibre alimentare. Iată ce beneficii are mazărea și cum o poți consuma.

Mazăre – beneficii

Concentrația ridicată de vitamine, minerale, antioxidanți și fitonutrienți din mazăre oferă beneficii importante pentru sănătate, de la menținerea sănătății ochilor până la protejarea împotriva anumitor tipuri de cancer.

Mazărea conține carotenoizi precum luteina și zeaxantina. Acești nutrienți ajută la protejarea ochilor de boli cronice precum cataracta și degenerescența maculară legată de vârstă. Luteina și zeaxantina acționează ca filtre pentru lumina albastră dăunătoare, care contribuie la dezvoltarea cataractei și a degenerescenței maculare.

Mazărea este bogată în coumestrol, un nutrient care joacă un rol în protecția împotriva cancerului de stomac. Un studiu din 2009 realizat în Mexico City a arătat că un consum zilnic de mazăre și alte leguminoase a redus riscul de cancer gastric cu 50%.

De asemenea, mazărea este o sursă excelentă de fibre, care ajută la deplasarea alimentelor prin tractul digestiv, facilitând digestia.

Mazărea este plină de antioxidanți care sprijină sistemul imunitar. Printre nutrienții din mazăre care acționează ca antioxidanți se numără:

• Vitamina C

• Vitamina E

• Zinc

• Catechină

• Epicatechină

Nutrienții antiinflamatori din mazăre sunt asociați cu reducerea riscului de afecțiuni inflamatorii precum diabetul, bolile cardiovasculare și artrita. Printre aceștia se numără:

• Vitamina A

• Vitamina B

• Coumestrol

• Acid ferulic

• Acid cafeic

• Catechină

• Epicatechină

• Pisumsaponinele I și II

• Pisomozoidele A și B

Mazărea este bogată în fibre și proteine, care ajută la reglarea modului în care organismul procesează carbohidrații. Proteinele și fibrele din mazăre încetinesc descompunerea carbohidraților și contribuie la controlul nivelului de zahăr din sânge. Studiile arată că o dietă bogată în proteine reduce glicemia după mese la persoanele cu diabet de tip 2.

De asemenea, mazărea are un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că este mai puțin probabil să provoace creșteri bruște ale glicemiei după consum.

Inflamația și stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi pot contribui la formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge. Acizii grași omega-3 și omega-6 din mazăre ajută la reducerea oxidării și inflamației, prevenind astfel formarea plăcilor. În plus, magneziul, potasiul și alte minerale din mazăre pot reduce riscul de hipertensiune arterială.

Alimentele care creează dependență la fel ca alcoolul și tutunul

Mâncarea nesănătoasă creează dependență la fel ca heroina, cocaina sau nicotina, arată un nou studiu. Una din zece persoane este dependentă de alimente ultraprocesate, scrie adevărul.ro.

Cercetarea, citată de New York Post, a analizat 281 de studii și a arătat că 14% dintre adulți sunt depenedenți de mâncarea nesănătoasă.

Deși alimentele care fac parte din această categorie, cum ar fi înghețată, băuturile răcoritoare, dulciurile ultraprocesate, cerealele și altele, au fost legate de afecțiuni precum cancer, suferință psihologică sau chiar moarte prematură, acestea râmân în preferințele oamenilor maturi.

Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, este cea care a condus studiul. Au fost luate în calcul criterii precum consumul incontrolabil și excesiv, pofta de mâncare, nerenunțarea la astfel de alimente în ciuda efectelor negative asupra sănătății.

„Combinația de carbohidrați rafinați și grăsimi care se găsește adesea în alimentele ultraprocesate pare să avea un efect de dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, peste oricare dintre macronutrienți în mod izolat, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente„, subliniază Ashely Gearhardt și autorii studiului.

Dependența alimentară pare să fie legată de produsele nesănătoase, însă nu se știe de ce ne este atât de greu să renunțăm la acestea.

Unii experți nu cred că este vorba de un singur ingredient pe care să-l conțină aceste alimente, cum ar fi nicotina în cazul țigărilor, ci dependența ar fi mai degrabă legată de contraindicațiile multiple.

Alimentele ultraprocesate conțin valori mari atât de carbohidrați, cât și de grăsimi, spre deosebire de alimentele naturale.

Alte studii au arătat deja cât de greu este să renunțăm la aceste alimente, mai ales că alternativele sănătoase nu ni se mai par atât de atrăgătoare.

De altfel, consumul de înghețată, chips-uri, biscuiți și altele duce la o creștere rapidă a nivelului de dopamină, care este urmată de o scădere bruscă, de aici și pofta continuă pentru astfel de alimente, asemănătoare cu cea a persoanelor dependente de alcool sau droguri.

Nu toți oamenii devin dependenți de alimentele nesănătoase

Chris van Tulleken, profesor asociat la University College London și medic specialist în boli infecțioase, dar și autor de bestseller-uri, consideră că nu toată lumea devine dependentă de astfel de produse.

„Produsele care creează dependență nu creează dependență pentru toată lumea. Aproape 90% dintre oameni pot încerca alcoolul și nu pot dezvolta o relație problematică; mulți pot încerca țigările sau chiar cocaina.”, spune autorul.

De altfel, studiul citat de New York Post atrage atenția că de vină pentru dependență ar putea fi aditivii din alimente.

Unii experți cred că aceste alimente ar trebui să fie însoțite de o avertizare, la fel ca în cazul tutunului, mai ales că astfel de produse se găsesc peste tot.

La fel ca în cazul multor altor adicții, moderația este cheia, Healthline recomandă să nu consumăm mai mult de 10-20% din calorii din alimentele procesate.

În contextul în care obezitatea rămâne o problemă de sănătate publică la nivel mondial, este foarte important să combatem această dependență. Numărul persoanelor cu obezitate este în creștere în fiecare țară din lume.

Raportul Organizației Mondiale de sănătate, din 2022, arăta că 60% din adulții europeni și o treime din copii au kilograme în plus. Nici în țara noastră lucrurile nu stau mai bine, circa 58% din adulții români fiind supraponderali, potrivit raportului citat.