Funcţiile ficatului sunt mult influenţate de alimentele pe care le consumăm. Pe lângă faptul că participă la metabolizarea nutrienţilor din hrană, ficatul neutralizează toxinele din organism. În anumite cazuri, ficatul poate ceda funcţional, din cauza unei alimentaţii necorespunzătoare şi a stilului de viaţă defectuos.
În ultimii ani tot mai mulţi oameni suferă de boala ficatului gras non-alcoolic, afecţiune care poate duce la ciroză. Boala ficatului gras non-alcoolic cuprinde un spectru larg de afecţiuni hepatice, necorelate consumului excesiv de alcool: steatoza hepatică, steatohepatita non-alcoolică şi ciroza hepatică, având potenţial evolutiv către carcinomul hepatocelular.
Boala ficatului gras non-alcoolic este deseori asociată cu sindromul metabolic, obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, rezistenţa la insulină, hipertensiunea arterială şi dislipidemia. După Seela Ramesh şi Arun J Sanyal , criteriile de diagnostic pentru sindromul metabolic sunt:
- Obezitatea abdominala – circumferinţa taliei >102 cm la bărbat si > 88 cm la femeie;
- Hipertrigliceridemia: trigliceride serice > 250mg/dl;
- HDL colesterolul, nivel redus în sânge
- Hipertensiunea arteriala: TA ≥ 130/85 mm Hg;
- glicemia à jeune ≥ 110 mg/dl.
Una dintre principalele cauze ale apariţiei acestei boli este consumul excesiv de zahăr, conform healtyfood.com. În urma unui studiu recent s-a descoperit că, deşi participanţii care au mâncat mult zahăr zilnic nu s-au îngrăşat decât cu 2%, ficatul lor a acumulat cu 27% mai multă grăsime. Medicii recomandă să reducem cantitatea de zahăr consumată zilnic şi să adoptăm un regim alimentar sănătos, bazat pe multe fructe şi legume.
