Caloriile reprezintă cantitatea de energie bio-disponibilă ce poate fi prelucrată din alimente în urma proceselor de digestie, absorbție, metabolizare, exprimată în Kcal sau KJoule. În funcție de energia eliberată la 100 g, alimentele pot avea: densitate energetică minimă (sub 5 kcal), moderată (60-120 kcal), crescută (120-300 Kcal), foarte crescută (300 – 1000 kcal).
Alimentele naturale, integrale au în general densități energetice scăzute și moderate, în timp ce alimentele rafinate, industriale au densități energetice crescute și foarte crescute.
Ce ar trebui să știi despre calorii
Calitatea metabolică a caloriilor este o trăsătură esențială a indicelui de densitate calorică, fiind determinată de natura nutrientului din care provin: proteine, lipide, glucide. De fapt, aceasta împarte caloriile în BUNE și RELE.
De exemplu, dupa ce mănânci 25 g de bomboane (100 kcal) se va declanșa un proces de acumulare de grăsimi, pe când după un consum al unei porții de 6 ori mai mare de mâncare de fasole boabe (100 kcal) efectul nu va fi același, deși porția conține același număr de calorii disponibile. Iată și explicația: în cazul bomboanelor, toate cele 100 kcal sunt utilizate și transformate în grăsime și colesterol, determinând îngrășarea, pe când în cazul fasolei numai 50 kcal din cele 100 pot fi utilizate eficient, restul fiind eliminate prin excreție sau utilizate în alte scopuri: detoxifiere, creșterea peristaltismului intestinal, scăderea colesterolului etc.
Așadar, prin calorii „rele” înțelegem calorii de slabă calitate, moarte, care provin din alimente rafinate, bogate în glucide, extrem de prezente astăzi în alimentația omului modern. Alimentele care furnizează calorii oarbe sunt: zaharul rafinat alb, glucoza, fructoza, grăsimile rafinate și artificiale, alcoolul, alimentele industriale care combină făinurile albe cu grăsimi rafinate de origine animală sau vegetală, snaks-uri, chipsuri, produse de patiserie, cofetărie, băuturi racoritoare, conserve de legume și carne, junk food. Ba mai mult, pentru a putea fi utilizate, caloriile goale consumă din rezervele organismului, având efect puternic dezechilibrant.
Mâncăm fără să ne hrănim, cu alte cuvinte.
Prin calorii „bune” înțelegem calorii de înaltă calitate, vii, furnizate de macronutrienții alimentelor naturale, integrale. Aceste calorii nu îngrașă, ba mai mult, previn bolile și îmbătrânirea precoce. Caloriile vii ne dau energie și ne fac să ne simțim puternici și sănătoși.
Putem vorbi aici și despre caloriile negative (care se încadrează, de asemenea, în categoria „calorii bune”), care au nevoie, pentru a fi digerate, de o cantitate mai mare de energie decât cea pe care o pot ceda. Diferența energetică necesară metabolizării acestor alimente este preluată din rezervele lipidice conținute în țesutul adipos al corpului.
Printre alimentele care furnizează calorii negative (sau, mai bine zis, care odată consumate ajută la slăbit) se regăsesc:
- Fructe: afine, cireșe, prune, mere, pere, caise, mure, kiwi, ananas, zmeură, căpșuni. Se consumă întotdeauna singure, la alegere dimineața, seara sau între mesele principale.
- Legume: varza, broccoli, conopida, țelina, fasole verde cicoare, păpădie, andive, sparanghel, vinete, ardei iute și gras, roșii, napi, ridichi, ruccola, usturoi, morcovi, anghinare etc. Se consumă în stare crudă sau preparate prin fierbere în abur, la gratar, gratinate, sotate. Se asociază între ele și cu proteine de origine animală sau vegetală.
- Nuci, alune, semințe. Consumați-le cu moderație, cca 50g/zi.
- Proteine de origine animală: carne slabă de pui, vițel, iepure, curcan, pește, lactate cu un procent mic de grăsime, ouă. Toate aceste proteine nu se asociaza cu amidonoase, ci cu legume.
- Proteine de origine vegetală: soia nemodificată genetic, quinoa, amărânt, naut, linte.
